21 ianuarie 2021

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”

Bine ați venit pe pagina muzeului !

Patrimoniu

PATRIMONIU

Patrimoniul Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” se organizează în 13 colecții:

    1. Fondul Carte (cu două compartimente – de bază și auxiliar)
    2. Fondul Manuscrise
    3. Fondul Publicații periodice
    4. Fondul Arte plastice
    5. Fondul Fotografii originale
    6. Fondul Fotocopii/Xerocopii
    7. Fondul Filme/Microfilme
    8. Fondul Albume/Cărți poștale
    9. Fondul Afișe, programe, invitații
    10. Fondul Numismatică
    11. Fondul Artă populară
    12. Fondul Obiecte/Documente
    13. Fondul Imprimări Audio/Video.

Fondul Carte este cea mai importantă și mai variată colecție de patrimoniu a Muzeului. Acesta cuprinde peste 20 mii de volume, ce datează din secolele XVI‑XXI, cu caracter laic și religios.

Cea mai veche carte din colecțiile Muzeului este un volum ce conține opera Sfântului Dionisie Areopagitul și a văzut lumina tiparului în anul 1572, în limba latină, cu titlul Beati Dionysii Areopagitae Martyris Inglyti, Lvgdvni. Alte cărți rare cu caracter religios aflate în patrimoniul Muzeului sunt: Evanghelie ucitelinoe (Evanghelie de învățătură), una dintre numeroasele cărți tipărite sub supravegherea mitropolitului Petru Movilă în 1637 la Lavra Pecerska din Kiev; Antologhionul ce să zice floarea cuvintelor, apărut la Iași în 1755; Kazanie, Râmnic, 1781‑1782 (reproduce aproape integral textul „Kazaniei” lui Varlaam de la 1643); Liturghie, Chișinău, 1815. Printre cărțile rare cu caracter religios se numără, de asemenea, exemplare ale unor Biblii, Psaltiri, Minee etc.

O deosebită valoare istorică și artistică o reprezintă cărțile cu caracter laic, constituind un indiciu important al dezvoltării spirituale a poporului nostru. Majoritatea acestora sunt cărți ale scriitorilor clasici. Printre ele găsim: Istoria Imperiului Otoman de Dimitrie Cantemir, apărută în limba germană la Hamburg, în 1745; Istoria Valahiei, a Moldovei și a Valahilor Transdanubieni de Mihail Kogălniceanu, apărută în limba franceză la Berlin, în 1837; Fabule de Alexandru Donici, Iași, 1840; Ion Vodă cel Cumplit de B.P. Hasdeu, București, 1865; Dumbrava Roșie de Vasile Alecsandri, București, 1872; Păcatele tinereților de Constantin Negruzzi, București, 1872 ș.a. Muzeul se află în posesia unor prețioase ediții ale clasicilor latini, ruși, francezi, ucraineni și ai altor popoare.


Fondul Manuscrise cuprinde peste 28 mii de unități de păstrare, din perioada medievală, din epoca modernă și din cea curentă. Vom aminti, înainte de toate, de o variantă (incompletă) a romanului popular Varlaam și Ioasaf din sec. al XVIII-lea, ajuns la Muzeu în 1965. Manuscrisul a fost descoperit la mănăstirea Vărzărești și restaurat (copertat) în 1926 la Tipografia Liceului Industrial din Chișinău. Nota de pe foaia de titlu – „Întru aceeași zi viața cuvioșilor părinți Varlaam și Ioasaf de la India” – sugerează că textul a făcut parte dintr-o culegere mai amplă de „vieți ale sfinților”.

Muzeul mai deține cărți-manuscris în limbile română și slavonă, numeroase documente și zapise de la sfârșitul sec. al XVIII-lea.

O importanță aparte, istorico-literară și documentară, pentru cultura românească o are carnetul cu versuri de la Mărășești din 1917 al lui Alexei Mateevici, care inserează poemul Limba noastră și alte poezii originale și traduceri din lirica rusă făcute de poet la momentul respectiv; la fel de valoroase sunt și scrisorile lui Al. Mateevici trimise familiei sale de pe frontul de la Mărășești.

Majoritatea pieselor din Colecția de manuscrise aparțin scriitorilor contemporani: Nicolai Costenco, George Meniuc, Vasile Vasilache, Liviu Deleanu, Liviu Damian, Vlad Ioviță, Vladimir Beșleagă, Grigore Vieru, Anatol Ciocanu, Arhip Cibotaru, Victor Teleucă, Gheorghe Vodă, Valentin Roșca, Petru Zadnipru, Pavel Boțu, Anatol Codru, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu etc., etc.


În Fondul Periodice sunt peste 20 de mii de unități de păstrare, în cea mai mare parte publicații periodice apărute până la și, mai ales, după 1940. Menționăm aici primele numere din Magazin istoric pentru Dacia, prima revistă din Țara Românească, care apare începând cu anul 1845, sub redacția lui August Treboniu Laurian și Nicolae Bălcescu. Revista este destinată, după modelul Arhivei Românești a lui Mihail Kogălniceanu, publicării documentelor istorice referitoare la poporul român; Columna lui Traian, revistă editată de B.P. Hasdeu începând cu anul 1870, în care savantul și-a publicat studiile istorice, de folclor comparat și etnografie; Gazeta Bucovinei pe anul 1892 (colecție completă), ce conține un bogat material despre tradițiile și obiceiurile românilor bucovineni ș.a.

Dintre publicațiile mai importante din prima jumătate a sec. XX în patrimoniul Muzeului se păstrează Viața Românească, editată la Iași, începând cu anul 1906, sub conducerea scriitorului și omului politic Constantin Stere; Revista Fundațiilor Regale, 1934; Gândirea din anii 1921-1931, la care au colaborat personalități de seamă precum Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, Gib I. Mihăiescu, Liviu Rebreanu, Nichifor Crainic ș.a.; Convorbiri literare, din care menționăm în mod aparte numerele 6, 7, 8 și 9 din 1939, consacrate integral împlinirii a 50 de ani de la trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu. Alte titluri de periodice păstrate în colecțiile Muzeului: Basarabia, Viața Basarabiei (Chișinău), Cuget Moldovenesc (Bălți), Solidaritatea (Soroca), Bugeacul (Bolgrad), Însemnări ieșene (Iași), România literară (București), Revista Bucovinei (Cernăuți) și multe altele.


Fondul Arte plastice conține un număr mai mic de exponate (circa 2000), toate însă sunt de o inestimabilă valoare artistică: serii întregi de grafică de carte, opere de pictură și sculptură, înfățișându-i pe scriitorii clasici și contemporani, tapiserie și alte genuri de artă.

În acest fond se păstrează originalul celebrei stampe Eminescu-arbore de Aurel David, cu autograful pictorului, precum și: portretele scriitorilor Alexandru Donici, Liviu Damian, Alexei Marinat, Spiridon Vangheli de același autor; splendidele ilustrații ale lui Igor Vieru la poezia lui Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Grigore Vieru etc., dar și o serie de portrete, realizate de același pictor, ale scriitorilor Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Alexei Mateevici, Grigore Vieru, Vasile Coroban, Pavel Boțu etc.

Un titlu de legitimă mândrie pentru Muzeu îl reprezintă și lucrările pictorului Mihai Grecu Luceafărul, Mihai Eminescu în ospeție la Ion Creangă, portretele lui Dimitrie Cantemir, Constantin Negruzzi, Bogdan Istru, Petru Zadnipru și Agnesa Roșca. Alte achiziții importante: ilustrații la operele lui Eminescu, Creangă, Alecsandri de Gheorghe Vrabie; tapiseriile Elenei Rotaru Doina bardului de la Mircești, Varlaam, Dosoftei ș.a., precum și portretele sculpturale realizate de Lazăr Dubinovschi (Dimitrie Cantemir și Miron Costin), de Dumitru  Rusu-Scvorțov (Mihai Eminescu și Vasile Alecsandri) ș.a. O achiziție importantă o constituie și cele circa 100 de șarje ale scriitorilor din Basarabia, executate de maestrul Gleb Sainciuc.


În Fondul Fotografii se păstrează circa 12 mii de fotografii originale, precum și negativele acestora, executate, în majoritate, de maeștrii fotografi Iacob Pricop și Nicolae Răileanu. Ele reprezintă de cele mai dese ori scriitori din Republica Moldova, dar și, în număr mai mic, scriitori și diverși oameni de cultură din întreg spațiul românesc, în diferite ipostaze: lansări de carte, manifestări literar-artistice, întâlniri cu cititorii, plenare și congrese ale scriitorilor, fotografii de familie etc. Fotografiile constituie un atribut important, incitant pentru public, al tuturor expozițiilor și medalioanelor literare, organizate sub egida Muzeului, întregind și colorând aspectul estetic al acestora.


Fondul Filme/Microfilme, asociat cu Fondul Fotocopii/Xerocopii însumează 3179 de unități, ilustrând aspecte din viața literar-artistică a scriitorilor basarabeni. Ele se păstrează atât în format vechi (bobine, casete), cât și nou, electronic (SD-uri, dischete, stik-uri). Același lucru poate fi spus și despre cele 733 de unități din Fondul Imprimări Audio/Video.


Fondul Albume/Cărți poștale însumează peste 1400 de piese: albume, cărți poștale, plicuri, timbre, calendare cu referire la viața și activitatea scriitorilor, scoase de sub tipar, mai cu seamă, cu ocazia diferitor aniversări.


Fondul Afișe, programe, invitații cuprinde peste 3000 de unități:  invitații la expoziții jubiliare, medalioane literare, festivaluri, afișe și programe ale diverselor evenimentelor culturale, pliante, prospecte etc. – mostre ale prodigioasei activități literare și, în general, culturale, a scriitorilor din Moldova de la Est de Prut, și, parțial, din România.


Fondul Numismatică este completat momentan cu 473 de unități cuprinzând monede vechi, medalii, insigne, plachete ce reprezintă diverse personalități istorice și culturale, precum și simboluri ale unor evenimente; medalioane, pandantive; medalii și insigne comemorative cu chipurile scriitorilor omagiați.


Fondul Artă populară însumează 453 de unități, reprezentând caiete de folclor, obiecte de artizanat, instrumente muzicale populare, obiecte ale portului popular (cămăși, ii, catrințe, opinci, cojoace, bondițe, brâie), prosoape din diferite zone ale republicii, covoare și scoarțe vechi, atribute ale teatrului popular (malănci, capre, urși, diverse măști etc.).


Fondul Obiecte/Documente. Aici se păstrează peste 2000 de obiecte și documente aparținând scriitorilor basarabeni clasici și contemporani: ceasul de perete al familiei lui Al. Donici; primul aparat de telefon al scriitorului Ion Druță și câteva piese de mobilier; biblioteca lui Vlad Ioviță; dosarele personale ale multor literaților basarabeni; diverse legitimații, diplome, telegrame de felicitare cu diferite ocazii, mașini de scris, stilouri, brevete, trofee, suvenire, ecusoane, insigne, bibelouri etc.