Lucreția BÂRLĂDEANU –70 de ani de la naștere

Prozatoarea, eseista și poeta Lucreția Bârlădeanu împlinește onorabila vârstă de 70 de ani. Cu acest prilej, Muzeul Național al Literaturii Române îi urează sănătate și noi realizări pe plan profesional.

S-a născut la 30 mai 1956 în satul Tătărăuca Veche, raionul Soroca. În anul 1979 a absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă”. A fost profesoară de română la școala din satul natal (1979-1982), apoi lector-asistent la Catedra de limba şi literatura română a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1982-1988), lector superior şi conferenţiar universitar la Catedra de teatrologie şi literatură universală a Institutului de Stat al Artelor din Chişinău (1988-1998).

Este doctor în filologie, tema tezei fiind „Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu”, (Academia de Științe a Moldovei, 1996).

Debutul editorial al Lucreției Bârlădeanu s-a produs în anul 1988 cu volumul de versuri „Rouă de cuvinte”.

În 1998 s-a stabilit în Franța.  Trăind la confluența a două țări și culturi, scriitoarea nu renunță la niciuna; prin demersul său artistic, își asumă rolul de a construi punți spirituale între spațiul românesc și cel francez.

Lucreția Bârlădeanu: Destinul a vrut și eu am acceptat ca din 1998 să-mi împart viața între Basarabia și Franța. După o scurtă perioadă de exaltare, Parisul s-a dovedit a fi un Don Juan care te seduce momentan, dar te abandonează  foarte repede, fără să-i pese de sentimentele ce i le porți. A trebuit deci să revin la crunta realitate pentru a-mi găsi un rost, lucru foarte greu de făcut de cineva care toată viața s-a adăpat din literatura română, a predat literatură română, a comis literatură română. Pentru a învăța să trăiesc și să depășesc condiția de „exilat”, m-am aruncat, ca cineva care se îneacă, spre un colac de salvare, în cărțile scriitorilor români stabiliți în străinătate. Așa am început să descopăr, vitalizată și ajustată la propriile mele experiențe și trăiri, o lume aparte: cu legile ei, cu morala ei…”.

Lucreția Bârlădeanu este membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova și a Uniunii Scriitorilor din România.

Volume publicate

Roua de cuvinte, poezii, ed. Literatura Artistică, Chișinău, 1988;

Clipe cu păsări, poezii, ed. Cartier, Chișinău, 1996;

Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu, studiu critic, ed. Cartier, Chișinău, 1996;

Capitalul din para Sângelui, poezii, ed. Junimea, Iași, 1998;

Dialoguri pariziene…, ed. Arc, Chișinău, 2005, ediția a II-a, ed. Vinea, București, 2014;

Secolul nomazilor, reflecții literare, ed. Epigraf, Chișinău, 2006;

Dealul Drăguței (Amintiri din altă copilărie), povestiri, ed. Silvis-Libris, Chișinău, 2010;

Scrisori din Paris, ed. Arc, Chișinău, 2011.

Lectures de métro, ed. franceză, ed. Arc-Lumina, Chișinău, 2012.

Nouvelles de Moldavie, antologie de proză scurtă din creația scriitorilor basarabeni în limba franceză; traducere de Jean-Louis Courriol, ed. Non Lieu, Paris, 2013;

Le prix de remède, Edilivre, Franța, 2014;

Surprises de métro, Edilivre, Franța, 2015;

Tunica portocalie, proză scurtă, ed. Prut, Chișinău, 2016;

Sezon de catifea, poezie, ed. Prut, Chișinău, 2018;

Misterul de Est, roman, ed. Arc, Chișinău, 2020;

Cherchez la femme, proză, ed. Junimea, Iași, 2021;

Motănașul din flori, carte pentru copii, ed. Arc, Chișinău, 2022.

Crimă la Paris, dramă, ed. Prut, Chișinău, 2025.

 Premii și distincții

Medalia Mihai Eminescu, 2010;

Cetățean de onoare al satului Tătărăuca Veche, 2011;

Cetățean de onoare al raionului Soroca, 2013;

Premiul Danaster al Fundației Culturale Eco Art din Iași pentru volumul Dealul Drăguței, Salonul Internațional de carte pentru Copii și Tineret, Ch., 2011;

Premiul Diaspora, Salonul Internațional de Carte, Ch., 2011;

Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova Relații Culturale pe anul 2011;

Premiul Epistolaris pentru cartea Scrisori din Paris, Salonul Internațional de Carte, Ch., 2012;

Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru cartea de proză Tunica portocalie pe anul 2016;

Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru romanul Misterul de Est pe anul 2021;

Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru cartea Motănașul din flori pe anul 2023;

Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru dramaturgie pentru piesa Crimă la Paris pe anul 2024.

 Aprecieri  

„Prin formula adoptată de autoare – secvențe scurte, cu evidentă substanță poetică, dar și pronunțat spirit analitic! – prin cuprinderea tematică, în timp – un secol și jumătate de istorie și cultură europeană –, prin conciziunea stilului și expresiei, prin viziunea absolut insolită a vieții unui cuplu, prezentat în cheie, după mine, mistică, romanul Misterul de Est este un eveniment cu adevărat remarcabil”. (Vladimir Beșleagă)

„Prezenţă aparte în peisajul literelor basarabene, Lucreţia Bârlădeanu s-a distins întotdeauna prin eleganţă. Mot-clé, eleganţa îi defineşte atât felul de a fi, cât şi scriitura”.  (Adrian Ciubotaru)

„Lucreția Bârlădeanu știe să vadă lumea cu un ochi calm, moderat. Are o înțelegere nuanțată a Europei și a României. Și ce mi-a plăcut cel mai mult – nu se sfiește să spună unor lucruri inconvenabile pe nume”. (Dan C. Mihăilescu)

„Noua carte a Lucreției Bârlădeanu, Regele Balului, întrunește calitățile unei captivante lucrări literare de ficțiune, fiind, de fapt, o scriere memoralistică, autobiografică despre destinele basarabenilor care au simțit pe propria piele consecințele tranzacțiilor geopolitice încheiate pe la spatele lor”. (Nicolae Negru)

Cărți de Lucreția Bârlădeanu în colecțiile MNLR

f.b. 21361 –  Regele Balului: roman nonfictiv. Chișinău: Editura Prut, 2025.

f.b. 20582 –  Crimă la Paris. Dramă. Chișinău: Editura Arc, 2023.

f.b. 20247 –  Sezon de catifea.  Poezie. Chișinău: Editura Prut, 2018.

f.b. 17445 – Tunica portocalie. Chișinău: Editura Prut, 2016.

f.b. 17544 – Dialoguri pariziene. Ediția a II-a. București:  Editura Vinea, 2014.

f.b. 17444 –  Nouvelles de Moldavie, Chișinău, 2013.

f.b. 17443 – Lectures de métro, ed. franceză. Chișinău: Editura Arc-Lumina, 2012.

f.b. 16464 – Scrisori din Paris. Chișinău, 2011.

f.b. 17446; f.b.17736  – Dealul Drăguței (Amintiri din altă copilărie), povestiri. Chișinău: Editura   Silvis-Libris, Chișinău, 2010.

f.b. 14687 – Dialoguri pariziene. Chișinău: Editura Arc, 2005.

f.b. 14686 – Secolul nomazilor.  Chișinău: Editura  Epigraf, 2006.

f.b. 12045– Sentimentul naturii în poezia lui Mihai Eminescu. Chișinău, 1996.

f.b. 11969 – Clipe cu păsări. Versuri.  Chișinău: Editura Cartier, 1996.

RUGĂCIUNE

Pentru Om

un copac

cu rădăcinile-părinți

și cu brațele-copii

îndură-Te

Doamne

și lasă-l mai multe veri

să freamăte viguros

în câmpia lui Azi

cu tulpina crescută pod

Între Mâine și Ieri.

UNDA DE ȘOC (fragment din cartea TUNICA PORTOCALIE)

„Claudiu citi fila din dosarul ce-l avea în față și nu-i venea să-și creadă ochilor. «Nu, asta e cu neputință! Încercă el disperat să se calmeze. Cred că e o greșeală la mijloc. Aceștia și-au propus să-și bată joc de curiozitatea și încăpățânarea ce-am avut-o pentru a cunoaște adevărul și, ca pedeapsă, mi-au întins această cursă!»

Trase adânc aer în piept și-și propuse să parcurgă textul din nou, pe îndelete, pentru a descoperi  – era convins că există! – locul unde se ascundea eroarea care-l lăsă stupefiat și-i tăiase răsuflarea. Cu mâinile tremurânde, apucă mapa groasă și citi din nou:

«MAI – DSS – Securitatea Municipiului București, 113/FL/00451 din 16.06.1986.  Primit căpitan Gorea I.

 Notă. Astăzi, în jurul orei 11, ne-a făcut o vizită la sediu Gheorghilaș Elena, mama lui Gheorghilaș Claudiu. Ea ne-a declarat că fiul ei, sosit acum câteva zile din Italia într-un scurt concediu, a anunțat-o pe ea și pe tatăl său Gheorghilaș Efim, că intenționează, la întoarcerea lui în Roma, să ceară azil politic.

 Amintim că obiectivul urmărit de noi actualmente se află în serviciul Consular al Ambasadei Române din Italia, unde exercită funcția de consultant economic.

 N.B. Rog să fie luate măsurile urgente pentru a-l împiedica pe pomenitul Gheorghilaș Claudiu să părăsească hotarele României.

 Semnat indescifrabil».

Să fie adevărat?! Cea care l-a turnat, atunci, în 1986, la Securitate a fost chiar mama lui? se întrebă năucit Claudiu. I se părea incredibil! Reciti, a câta oară, și cercetă minuțios informația. Nu era niciun dubiu. Fila din dosar era autentică. Curând însă ea se transformă, sub ochii împăienjeniți, într-o pată albă ca și fața lui crispată de durere. Revăzu, transpus de puterea emoției, filmul acelei zile îndepărtate, când fu reținut la punctul de frontieră din Nădlac”.

CUTIA CU REZONANȚĂ (fragment din cartea CHERCHEZ LA FEMME)

„Dacă tehnica modernă ar inventa un aparat ce ne-ar putea face o radiografie a memoriei, s-ar descoperi că purtăm în noi, în subterane adânci și secrete, diverse amintiri: unele frecventate adesea, iar altele mai puțin ori aproape deloc. Zac acolo tăcute, prin cine știe care ungher stingher, fără să ne ceară socoteală și să ne facă reproșuri. Câte una poate a fost chiar frumoasă. Grație acestei invenții moderne am putea-o recupera, am șterge-o de praful timpului și am pune-o la loc de cinste în memoria noastră, ca să interacționeze cu altele, să aibă un rost nou în viața noastră.

În alte cazuri, s-ar descoperi poate doar scheletul fragil al unor amintiri pe care le-am omorât intenționat ca să ne debarasăm de imaginea lor. Am decis că trebuia să scăpăm de ele, ca și de persoana de care ne legau inevitabil – foști iubiți ori iubite, prieteni de care am luat distanță și care ne-au devenit apoi străini, oameni care, pur și simplu ne-au dezamăgit ori ne-au trădat.

Pe altele le-am condamna taciturn la execuție când am avut o vagă bănuială că ar putea să dea mărturii și, eventual, să ne poată descalifica, într-un moment nepotrivit, poate și doar în ochii proprii. Căci orice s-ar spune, omul are grijă să arate bine chiar și în fața conștiinței sale. Ori poate că în primul rând în fața ei…”.