Despre | Misiune | Structura | Administrație | Parteneri | Aprecieri
Despre Muzeul Național al Literaturii Române, Chișinău
Istoric
Muzeul Național al Literaturii Române (la începuturi, Muzeul Republican de Literatură din RSSM, apoi – Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”), important focar al culturii românești din Republica Moldova, a fost întemeiat din inițiativa Uniunii Scriitorilor din Moldova, prin hotărârea Consiliului de Miniștri al RSSM din 10 februarie 1965. Muzeul și-a început activitatea la 1 aprilie al aceluiași an sub egida și în sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova. În 1983, Muzeului i s-a conferit numele scriitorului și savantului-enciclopedist Dimitrie Cantemir. Opt ani mai târziu (1991), instituția a fost transformată în Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu”, iar în 1997 – în Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”. Prin Hotărârea nr. 981 din 22 decembrie 2012, cu începere din 01 ianuarie 2013, instituția a trecut din administrarea Uniunii Scriitorilor din Moldova în subordinea Ministerului Culturii al Republicii Moldova, cu denumirea Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. În acest context, instituției i-a fost recunoscut statutul de muzeu național, ceea ce îi permite să gestioneze activitatea unor filiale, precum sunt Casa-Muzeu „Alexandru Donici” din satul Donici (1977), Casa-Muzeu „Constantin Stamati” din satul Ocnița (1988) și Casa-Muzeu „Grigore Vieru” din satul Pererâta (2015).
De-a lungul a 55 de ani, pe funcția de director al Muzeului au fost: Gheorghe Cincilei (1965-1970); Lev Barski (1971-1974); Gheorghe Madan (1974-1988); Vladimir Beșleagă (1988); Lidia Istrati (1988-1990); Iurie Colesnic (1991-1995); Iacob Burghiu (1995-1997); Gheorghe Cincilei (1997-1999); Valeriu Nazar (1999-2015); Vasile Malanețchi (2015-2019). Pentru scurte perioade de timp, funcția de director al Muzeului a fost ocupată de: Aurel V. Ciocanu (1986); Valeriu Senic (1988); Pavel Balmuș (1990).
Spre deosebire de alte instituții similare de cultură ce s-au întemeiat în baza unor colecții ori fonduri deja existente, Muzeul Național al Literaturii Române a început efectiv de la zero. Chiar din primele zile de existență, echipa de muzeografi condusă de Gheorghe Cincilei, directorul-fondator al instituției, a desfășurat o amplă muncă de cercetare și colectare a manuscriselor, documentelor, cărților rare, publicațiilor periodice, a altor mărturii de activitate pe tărâmul scrisului ce permit reconstituirea istoriei literaturii române de la începuturi și până în zilele noastre. În acest scop au fost întreprinse numeroase expediții în diverse localități din spațiul românesc de la est de Prut, în condițiile vitrege de deznaționalizare promovate insistent de autoritățile sovietice.
În prezent, patrimoniul Muzeului însumează peste 100 de mii de unități de păstrare: manuscrise, cărți, publicații periodice, opere de artă plastică, imprimări audio și video, fotografii și obiecte personale ce au aparținut unor oameni ai scrisului, creații folclorice și de artă populară.
De-a lungul anilor, Muzeul Național al Literaturii Române a realizat și activități cu caracter științific și editorial, întreprinse cu scopul de a pune în valoare patrimoniul depozitat în colecții. Astfel, sub auspiciile Muzeului a fost publicat Dicționarul scriitorilor români din Basarabia, apărut în două ediții (2007 și 2010), în prezent fiind în pregătire pentru tipar ediția a treia. Sub egida Muzeului au văzut lumina tiparului cărțile:
- Gheorghe Ghibănescu, Impresii și note din Basarabia.
Selecție, prefață, note și comentarii de Valeriu Nazar (Chișinău, Editura Civitas, 2001); - George Meniuc, Pagini de corespondență.
Ediție îngrijită, studiu introductiv, note și comentarii de Elena Țau (Chișinău, Editura Grafema Libris, 2010), elaborată în baza manuscriselor păstrate în colecția de resort, constituită în fond grație donațiilor făcute de scriitorii George Meniuc și Nicolae Romanenco; - Vasile Malanețchi, Vasile Vasilache, un filozof al literelor basarabene
(Chișinău, Editura Știința, 2017); - Vasile Malanețchi, Limba vechilor cazanii. Povestea carnetului de la Mărășești al poetului Alexe Mateevici (Chișinău, Editura Atelier, 2017).
