Nicolae RUSU – 75 de ani de la naștere

Nicolae Rusu s-a născut la 26 februarie 1948 în comuna Risipeni, raionul Făleşti, în familia lui Petru Rusu şi a Emiliei Tudorache, ţărani agricultori. După absolvirea școlii medii  din Risipeni în 1966 și a Facultății de Economie a Politehnicii din Chişinău în 1970, studiază la Cursurile superioare de literatură de pe lângă Institutul „M. Gorki” din Moscova  (1983-1985). Din 1987 și până în prezent, este director al Fondului Literar al Scriitorilor din Moldova.

Debutează editorial în 1978 cu volumul de proză scurtă Pânzele babei. Va scrie și piese dramatice montate pe scenele mai multor teatre din Moldova, dar și la Teatrul radiofonic al Radioului Național.  

 În 1986, lui Nicolae Rusu i se decernează premiul literar unional „N. Ostrovski” pentru volumul Шляпа для дедушки (Pălărie pentru bunel), prima lui carte tradusă în limba rusă la editura „Molodaia gvardia” din Moscova.

Pentru volumele de proză scurtă Avem de trăit şi mâine (1992) și Treacă alții puntea (2000), dar și pentru volumul de piese și scenete pentru copii Facă-se voia noastră (2008) i-a fost acordat Premiul Uniunii Scriitorilor din R. Moldova. În 1999, în cadrul unui concurs literar din România (Aiud), i se acordă premiul „Liviu Rebreanu” pentru proză scurtă.

În 2011, povestirea Dio luludia, publicată în revista „Golosa Sibiri” (tradusă în limba rusă de Miroslava Metleaeva), câştigă Premiul Literar Internaţional din Rusia „Iurii Dolgorukii”. Volumele de proză scurtă Marginea lumii (2002), Alunel (2009), Coada iepurașului (2010) și Meri sălbatici (2016) sunt premiate la Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret din Chișinău.

În 2018, Filiala Proză din București a USR îi acordă Premiul pentru întreaga activitate literară. Traducerea din limba rusă a cărții Când părinții nu-s acasă de Miroslava Metleaeva este apreciată cu Diploma de Onoare a Consiliului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret (Atena, 2018). În noiembrie 2022, piesa Virgula obține premiul 3 în cadrul Concursului de dramaturgie (ediția I) „Democrația prin teatru. Reflecția integrității în lumina scenei”. 

Nicolae Rusu este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (din 1980) și din România (începând cu 1994), al PEN Clubului Internaţional, filiala din Moldova (1993) și colaborator-editor al revistei de cultură „Astralis” din București. Cetățean de onoare al comunei Drăgănești, jud. Neamț (2006), și al localității de baștină, Risipeni,  din 2018.

De-a lungul carierei, autorul colaborează la revistele din R. Moldova „Nistru” („Basarabia”), „Orizontul” („Columna”), „Moldova”, „Femeia Moldovei”, „Florile dalbe”, „Alunelul”, „Literatura şi arta”, „Glasul Naţiunii”, „Mesagerul!”, „Cuvântul”, „Viaţa Basarabiei”, „Contrafort”, „Revista Literară” etc. și la revistele din Ţară: „Steaua”, „Vatra”, „Literatorul”, „Contemporanul”, „Convorbiri  literare”, „Astra”, „EuroMuzeum”, „Art-Emis”, „Pro Saeculum”. De asemenea, va colabora și cu publicații din Rusia, Ucraina, Georgia, Grecia, Mongolia, SUA și Serbia.

Activitatea literară a scriitorului Nicolae Rusu însumează, până în prezent, 43 de volume, apărute la edituri din Republica Moldova, România, Rusia, Cehia. Sub pana sa apar culegeri de proză scurtă, romane, piese de teatru, cărți pentru copii, publicistică. Din șirul prozelor scurte, rețin atenția volumele Avem de trăit și mâine, Treacă alții puntea, Marginea lumii, Orație de ursitoare sau De-ale lui Gheorghe… .

Primul roman al scriitorului, Lia (apărut în 1983), narează o poveste de dragoste și se bucură de o apreciere constantă din partea tinerilor cititori, ajungând astfel, în 2020, la a treia ediție. Un alt roman cu priză la cititori este Șobolaniada (1998), tradus în limba cehă și editat în 2011 la Praga în două volume  –  Șobolaniada și Revelion pe epavă. În 2017, la Editura „Junimea” din Iași, vede lumina tiparului romanul Pușlamielul, un volum bine întâmpinat de critica literară de la Chișinău.

Proza scurtă semnată de Nicolae Rusu este tradusă și publicată în reviste și antologii colective din Rusia, Ucraina, Tatarstan, Georgia, Mongolia, Germania, SUA, Letonia, Franța, Cehia, Azerbaidjan, Macedonia. Iar romanele Lia și Totul se repetă au fost traduse în limba rusă.

Piesele dramaturgului Nicolae Rusu sunt montate pe scena Teatrului de păpuși „Guguță” din Chișinău: Facă-se voia noastră (2004), Țurțurica (2006), Luceafărul (dramatizare a poemului eminescian, în 2007), Brățara fermecată (2009), Parte dreaptă (2020), pe cea a Teatrului „V. Alecsandri” din Bălți: Buchetul (2013), a Teatrului „B. P. Hasdeu” din Cahul: Iepurașul se răzbună (2013), iar în cadrul emisiunii „Teatru la microfon” a Radioului Național autorul este prezent cu piesele Așa sunt eu (2003), Și ne izbăvește de cel viclean (2013) și Ștefan al III-lea Voievod (2016).

Nicolae Rusu este și autorul a două volume de eseuri: Tărâmul ambiguității (2014) și Exerciții ale Reîntregirii (2018), volum dedicat centenarului Unirii Basarabiei cu România, dar și a două cărți de impresii de lectură: Ieșirea din clișeu (București, 2012) și Aspecte și identități (București, 2022).

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

OPERA:

În limba română:

Proză: „Pânzele babei” (proză scurtă), Chișinău, 1978; „Havuzul” (proză scurtă), Chișinău, 1982; „Lia” (roman), Chișinău, 1983, Bacău, 2020; „Meri sălbatici” (proză scurtă), Chișinău, 1987, 2015; „Totul se repetă” (roman), Chișinău, 1988, București, 2018; „Avem de trăit şi mâine” (proză scurtă), Chișinău, 1992; „Fără antract” (proză scurtă), Chișinău, 1996; „Ploaia de aur” (roman, proză scurtă), Chișinău, 1997; „Şobolaniada” (roman), Chișinău, 1998, Iași, 2013; „Treacă alții puntea” (proză scurtă), Chișinău, 2000; „Marginea lumii” (proză scurtă), Timișoara, 2001; „Orație de ursitoare” (proză scurtă), Chișinău, 2004; „Hai la mere!” (proză scurtă), Chișinău, 2005; „Naufragiul” (roman), București, 2005; „Robul de ieri” (proză scurtă), București, 2007; „Al șaptelea simț” (roman), Chișinău, 2013; „Geniosfera” (proză scurtă), Iași, 2013; „Pușlamielul” (roman), Iași, 2017; „Cu ochii celuilalt” (roman), Chișinău, 2019; „De-ale lui Gheorghe…” (proză scurtă), Chișinău, 2022

Cărți pentru copii: „Alunel” ( povestire pentru copii), Chișinău, 1981, 2009; „Unde crește ploaia?” (proză scurtă pentru copii), Chișinău, 1990; „Să fim privighetori” (proză scurtă pentru copii), Chișinău, 2000; „Facă-se voia noastră” (piese și scenete pentru copii), Chișinău, 2008; „Coada iepurașului” (proză scurtă pentru copii), Chișinău, 2010; „Frați de stele” (povestire pentru copii), Chișinău, 2011; „Șezătoarea” (proză scurtă pentru copii), Chișinău, 2019.

Studii, eseuri și publicistică: „Ieșirea din clișeu” (eseuri), București, 2012; „Tărâmul ambiguităților” (publicistică), Iași, 2014; „Exerciții ale reîntregirii” (eseuri către Centenarul Unirii), Chișinău, 2018; „Ramuri și rădăcini” (studiu genealogic), Chișinău, 2021; „Aspecte și identități” (cronici și eseuri), București, 2022.

Dramaturgie:

 Teatrul municipal de păpuși „Guguță” din Chișinău montează piesele: Facă-se voia noastră (premieră – 2004); Țurțurica (premieră – 2006); Luceafărul (premieră – 2007) – dramatizare a poemului eminescian; Brățara fermecată (premieră – 2009);  Parte dreaptă (premieră – 2020).

Teatrul „V. Alecsandri” din Bălți – piesa Buchetul (premieră – 2013).

Teatrul „B. P. Hasdeu” din Cahul – piesa pentru copii Iepurașul se răzbună (premieră – 2013);

Radioul Național montează spectacole radiofonice după piesele: Așa sunt eu (premieră –2003); Și ne izbăvește de cel viclean (premieră –2013); Ștefan al III-lea, Voievod… (premieră – 2016).

Cărţi editate în alte limbi:

în limba rusă:

Шляпa для дедушки (Pălărie pentru bunel), Moscova, 1986 (trad. M. Kojevnikova, S. Florinţeva);  Лия (Lia), Ch., 1986 (trad. Serghei Golubiţki, Iuri Semionov).

 în limba cehă:

Krysiáda (Şobolaniada), (trad. Jiři Našinec), Praga, 2011; Silvester na vraku (Revelion pe epavă), (trad. Jiři Našinec), Praga, 2011.

 REFERINȚE CRITICE:

Nicolae Rusu este un prozator extrem de viu, cu un stil alert şi captivant tocmai fiindcă nu e prizonierul unui sentimentalism al locurilor, nici al unor artificii tehnice care se substituie vechii calofilii sub masca procedeelor postmoderniste… Personajele sale se mișcă natural, fiind opera propriilor slăbiciuni omenești, dar şi a unui fundal istoric de o viclenie îndelung exersată. De la această limită ne putem îngădui să surprindem „scoaterea din ascundere” a adevărului mutilator de adevăr, adevărul unui popor care nu reuşeşte să-şi regăsească propria fiinţă rămasă la discreţia fostului centru imperial…  (Theodor CODREANU)

 Nicolae Rusu este, în opinia mea, unul dintre foarte puținii prozatori de la noi care e într-o continuă și neobosită căutare a autenticității, prozator pentru care conceptele de literaritate și autenticitate se confundă (…). În „Șobolaniada”, autenticitatea ia, mai întâi, chipul sincerității absolute, investigației autobiografice, apoi, în spiritul obiectiv, concret-experimental al esteticii realiste, ea impune primatul faptului „adevărat”, trăit, obiectiv. Aceste două înțelesuri diferite ale autenticității se contopesc, se dizolvă însă la Nicolae Rusu într-o noțiune nu neapărat mai largă, ci aptă de a le îngloba pe celelalte – aceea de actualitate( …). Parabola, de altfel, este și ea un fel de rochie de gală pe care doamna autenticitate o îmbracă atunci când vrea să pară mai apetisantă… (Iulian CIOCAN)

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

Beșleagă Vl. pref. la vol.: Rusu N., Pânzele babei, Ch., 1978; Ciocanu I., Tentația romanului, „Literatura și arta”, 1983, 10 nov.; Mazilu Gh., Dimensiunile faptelor artistice și proza tinerilor, în vol.: Mazilu Gh., Cu scut și fără, Ch., 1983; Cimpoi M., O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Ch. 1996; Roșioru I., Radiografii contemporane, „Tomis”, 1998, nr. 3: Negrea V., De la Dante la Dana, „Mesagerul”, 1998, 7 aug.; Codreanu Th., Congregația șobolanilor, „Literatura și arta”, 1999, 13 mai; Cubleșan C. Șobolaniada, „Cetatea culturală”, 1999, nr. 4; Ciocanu An., Sub sabia lui Damocles, „Glasul Națiunii”, 1999, 9 iun.; Rotaru I., O istorie a literaturii române, vol., VI, Cluj, 2001; Codreanu Th. Basarabia sau drama sfâșierii, Ch., 2003; Ciocan Iu., Subiect și personaj, în vol.: Incursiuni în proza basarabeană. Ch., 2004; Cibotaru M.I., Lecția cercului, „Viața Basarabiei”, 2004, nr. 4; Ciocanu An., Evadare din templul șobolanilor, „Literatura și arta”, 2005, 1 sept.; Moraru An., Pluta cu moldoveni, „Semn”, 2006, nr. 2; Iachim I., Etalonul unui prozator adevărat, „Literatura și arta”, 2008, nr. 8.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Felicia CENUȘĂ, cercetător științific superior la MNLR