
Anatol Gavrilov, istoric, critic și teoretician literar, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, s-a născut pe 23 februarie 1943, într-o familie de intelectuali din satul Cioburciu, Slobozia. Din fragedă copilărie, deprinde gustul pentru lectură, pe care i-l cultivă mama sa, învățătoare. În anul 1960, devine student la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova. Încă din timpul studenției, manifestă interes pentru investigația teoretică și, după absolvirea facultății, în anul 1965, este angajat la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei (actualmente, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM). Susține teza de doctor „Problema caracterului în roman” (1975).
În cariera sa, viitorul savant va evolua de la funcția de laborant la cea de director adjunct (1988-1991) și director al nou creatului Institut de Istorie şi Teorie Literară (1991-1993), apoi şef al Secţiei de teorie literară şi literatură comparată, ulterior şef al Secţiei de teorie şi metodologie literară. Cercetător ştiinţific principal, profesor cercetător.
Teoretician avizat, Anatol Gavrilov și-a consacrat activitatea studiului romanului, publicând numeroase exegeze la acest subiect. Debutează în ziarul „Tinerimea Moldovei” cu articolul Ecouri în romanul moldovenesc (1967), în care identifica influențe din literatura universală modernă în romanele lui Vasile Vasilache, Vladimir Beşleagă, Serafim Saka ş. a.
Editorial, debutează în anul 1976, cu volumul Structura artistică a caracterului în roman, în care savantul-filolog a raportat, pentru prima dată, conceptul de formă conținutistă stratiformă la noțiunea de caracter literar. După trei decenii de la apariția studiului, capitolul de bază va fi reluat, într-o formulă revizuită, în monografia „Conceptul de roman la G. Ibrăileanu și structura stratiformă a operei literare” (2006).
Orizonturile investigaţionale ale lui Anatol Gavrilov includ relectura scrierilor prozatorilor români și străini în perspectivele ştiinţei literare contemporane, în special, ale domeniilor: metalingvistica dialogistică, deconstrucţia poststructuralistă, hermeneutica ontologică, semiotica pragmatică, structuralismul genetic, imagologia, mitocritica, sociologia literaturii etc.
Preocupat și de opera științifică a lui Mihail Bahtin, pe care îl consideră modelul său de teoretician literar, și pornind de la teoria bahtiană despre caracterul dialogic al textului literar, în studiile sale, savantul a dezvoltat și nuanțat conceptul de subiect al vorbirii, „unul din principalele triade terminologice: subiect – existență – vorbire”, care, în opera literară, poate fi întruchipat, deopotrivă, de autor, personaj și cititor.
Pe parcursul anilor, Anatol Gavrilov a publicat circa 200 de studii, articole și recenzii. Ideile sale științifice le-a aplicat în cadrul cursurilor ținute la Universitatea de Stat din Moldova și la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.
Activitatea asiduă în câmpul literaturii, contribuțiile notorii în domeniile istorie și criticii literare, teoriei şi metodologiei literare, literaturii universale şi comparatisticii, epistemologiei literare și metalingvisticii l-au propulsat în rândurile celor mai versați teoreticieni literari.
Cu prilejul venerabilei aniversări, colectivul Muzeului Național al Literaturii Române îi adresează felicitări cordiale și îi urează multă sănătate și noi proiecte realizate! La mulți ani!
Anatol Gavrilov Structura artistică a caracterului în roman. Chișinău, 1976. FB al MNLR, nr. de inv. 8110. Anatol Gavrilov. Conceptul de roman la G. Ibrăileanu și structura stratiformă a operei literare. Chișinău, 2006. FB al MNLR, nr. de inv. 14844 Anatol Gavrilov. Criteriile de științificitate a terminologiei literare. Chișinău, 2007. FB al MNLR, nr. de inv. 15233 Gavrilov, Anatol. În căutarea de noi repere pe drumul gândirii. Chișinău, 2013. FB al MNLR, nr. de inv. 19818
Cărți publicate:
Structura artistică a caracterului în roman, teorie literară. Chișinău, 1976; Reflecţii asupra romanului. Chișinău,1984; Conceptul de roman la G. Ibrăileanu și structura stratiformă a operei literare. Chișinău, 2006; Criterii de știinţificitate a terminologiei literare. Chișinău, 2007; În căutarea de noi repere pe drumul gândirii. Chișinău, 2013.
Aprecieri:
- „Alegerea și sistematizarea cumpătată a materialului, comentariile judicioase și echilibrate, concluziile strict argumentate, stilul adecvat problemelor discutate au făcut ca monografia „Structura artistică a caracterului în roman” să se prezinte ca o lucrare așezată pe serioase temeiuri științifice și didactice, o lucrare care s-a bucurat și continuă să se bucure de frumoase aprecieri în circuitul nostru literar. (Nicolae Bilețchi).
- „[…] Anatol Gavrilov interoghează ființa literaturii în căutarea de rosturi fundamentale pentru noi, cei care trăim aici și acum. Comentariul său critic este absolut remarcabil prin subtilitatea interpretării hermeneutice și erudiția istorico-literară, prin felul în care cele mai abstracte și complexe idei sunt reflectate cu deosebită plasticitate prin destinele eroilor literari, prin poezia lui Eminescu și Shakespeare, prin romanele lui Tolstoi și Dostoievski, Petrescu și Rebreanu, Busuioc și Beșleagă” (Ion Plămădeală)
Referințe (selectiv):
Lazăr Ciobanu, A. Gavrilov, Structura artistică a caracterului în roman. In: „Limba și literatura moldovenească”, 1977 nr. 1; Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Chișinău, 1997; Nicolae Bileţchi, Bilanţuri creatoare la vârsta împlinirilor. In: „Literatura și arta”, 20 februarie 2003; Alexandru Burlacu, Anatol Gavrilov: Structura stratiformă a operei literare. In: Alexandru Burlacu, Texistențe, Chișinău, 2007; Aliona Grati, Prolegomene pentru principiul dialogic de sistematizare a terminologiei. In: „Limba Română”, 2009, nr. 5-6; Ion Plămădeală, Pe drumul gândirii, cu literatura. In: „Philologia”, 2013, nr. 1-2; Olesea Gârlea, În căutare de noi repere pe drumul gândirii, In: „Philologia”, 2013, nr. 1-2; Dumitru Apetri, Filologul generator de idei. In: „Akademos”, nr. 1, 2013; Vlad Caraman, Anatol Gavrilov: studii de teorie şi metodologie literară. In: Colocviul ştiinţific cu participare internaţională „Filologia modernă: realizări şi perspective în context european: Paul Goma In memoram. Est-etica rezistenței prin adevăr”, Ediţia a 14-a, Chişinău, 6 octombrie 2020 (coord.: Viorica Răileanu), Chişinău: Pro Libra, 2020.
Margareta CURTESCU, cercetător științific superior la MNLR
Mai multe articole
VERONICA BOLDIȘOR – 60 DE ANI DE LA NAȘTERE
Aurelian Silvestru, 75 de ani de la naștere
Eugen Lungu, 75 de ani de la naștere