Margareta Curtescu – 65 de ani de la naștere

Azi scriitoarea Margareta Curtescu își sărbătorește cea de-a 65-a aniversare. Cu această ocazie, Muzeul Național al Literaturii Române îi urează sănătate, prosperitate, ani rodnici cu frumoase împliniri și succes în tot ceea ce își propune.

Margareta Curtescu (pseudonim literar al Mariei Abramciuc) s-a născut pe 22 septembrie 1960 în satul Hâncești/ Niorcani, raionul Fălești, Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți (1981). Studii doctorale la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (2000-2004), unde își susține teza de doctor în filologie cu tema Reflexe ale mitului orfic în literatura română. Conferențiar universitar la Catedra de literatura română și universală, Facultatea de Litere a Universității „Alecu Russo” din Bălți (2006-2019). Redactor asociat la revista literară Semn (1995-2008). Cercetător științific coordonator la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM (din 2019).

A debutat cu versuri în revista „Nistru” (1982) , iar în volum cu placheta Prinsă între clamele speranței (Premiul Salonului Național de Carte, 1997).

OPERA:

Prinsă între clamele speranței, versuri, Chișinău: Arc, 1997;

Simple bluesuri, versuri, Chișinău: Cartier, 2003;

Eternul Orfeu. Reflexe ale mitului orfic în poezia românească, eseu critic, Chișinău: Știința, 2005;

Iubirea altfel, versuri, Chișinău: Cartier, 2013;

Proza romantică românească, antologie, prefață, selecție a textelor, note biobibliografice, glosar, concepte operaționale și bibliografie, Chișinău: Știința, 2014;

în piața dante, antologie de versuri, București: Vinea, 2014;

poèmes obliques (traduit du roumain par Victoria Sicorschi), Bucarest: Vinea, 2015;

Echinoxul de toamnă, antologie de versuri, Iași: TipoMoldova, 2016;

Inima desenată pe cer, versuri, Iași: Junimea, 2018;

Satul Hâncești/ Niorcani: File de monografie, Chișinău: Tipografia Centrală, 2021;

Constantin Negruzzi. Proza romantică. Negru pe alb (prefață, note explicative, glosar și bibliografie), Chișinău: Știința, 2023;

Critici literari și eseiști din Basarabia (1990-2020), dicționar selectiv, Chișinău: Cartier, 2024.

PREMII:

Premiul pentru debut al Salonului Național de Carte, Chișinău (1997)

Premiul Simpozionului „Lucian Blaga” (2013)

Premiul Festivalului Internațional Primăvara Europeană a Poeților (2014)

Membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și a Uniunii Scriitorilor din România.

APRECIERI

 Poezia Margaretei Curtescu poartă „însemnul monologului și al introvertirii…, poeta se dispensează de social fără a-și teatraliza gestul, închizându-se în „coconul de azur” al unui bovarism demistificat necontenit.

Nicolae LEAHU

Poezia Margaretei Curtescu e giudețul dintre realitate și visare, dintre mintea care „numără confuziile” și sufletul care le trăiește. Dacă regimul diurn e unul al aparențelor, al stăpânirii energiilor vitale, al „platei facturilor” existenței, cel nocturn e tulburat de cutremure. Efectele sunt devastatoare: „cutremurul vine inevitabil când îmi număr/ confuziile și sunt atât de elocventă încât/ până și măștile de pe pereți încep/ să lăcrimeze// îi aud urletul ca de șarpe tăiat când mă ridic/ de la masa de scris după ore întregi de rigori/ după zile de întrebări fără noimă/ și fără niciun răspuns// vine cu fluturii săi gri zbătându-se-n gol/ intrându-mi direct în retine” („Cutremurul”). Poezia rămâne singurul aliat de nădejde în acest regim diurn, când adevărul și autenticitatea sunt strigăte în pustiu.

Nina CORCINSCHI

 REFERINŢE:

Mănucă Dan, Nostalgia cuvintelor inocente, în volumul: Curtescu Margareta, Prinsă între clamele speranţei, Chișinău: Arc, 1997; Galaicu-Păun Emilian, Un cuvânt printre cuvinte, în volumul: Galaicu-Păun Emilian, Poezia de după poezie, Chișinău: Cartier, 1999; Şleahtiţchi Maria, Despre caruselul cu bluesuri poetice, în revista Semn, 2003, nr. 1-2; Chiper Grigore, Doi poeți, în revista Contrafort, 2003, nr. 10-11; Leahu Nicolae, Sensibilitatea din „coconul de azur”, în revista Semn, 2004, nr. 1-2; Ciubotaru Adrian, Orfeu, metafora critică a orfismului, în revista Sud-Est cultural, 2006, nr. 2; Grati Aliona, Un surfing critic pe crestele mitului orfic, în revista Contrafort, 2006, nr. 2-3; Leahu Nicolae, Bluesul speranței, în revista Familia, 2006, nr. 5; Răileanu Vitalie, Latențele muzicale ale versului, în volumul: Vitalie Răileanu, Chei pentru labirint, Chișinău: Magna Princeps, 2009; Rachieru Adrian Dinu, Margareta Curtescu și re-trăirea „vieților”, în revista Convorbiri literare, Iași, 2009, nr. 1; Răileanu Vitalie, Prezența misterului existențial în poezia feminină. Femininul și – (femin)ismele: Irina Nechit, Călina Trifan, Margareta Curtescu, Cristina Cârstea), în volumul: Răileanu Vitalie, Ludic și/ sau Ironic în poezia contemporană, Chișinău: Magna Princeps, 2010.

time of death
cum toate se grăbeau să moară pe pământ
în aer pe ape învățam și noi tema zilei

rând pe rând se prăbușeau din cer boeinguri
le îmbrățișau alpii pustiul donețkul
submarine intrau solemn în palate de scoici
turnuri gemene se luau de mână și zburau spre
alte tărâmuri marii și micii buddha cădeau
decapitați sub târnăcoape

delfini se zdrobeau de stânci cârduri de
păsări se aruncau în hău de-atâta jale clopotele
lumii își rupeau limbile și adormeau în patul
lor de plumb

time of death ziceau analiștii de pe aiurea timpul
morții rosteam și noi grăbiți dând foc
arhivelor să ardă totul totul totul
deodată