Nina Josu, 70 de ani de la naștere

Poeta și publicista Nina Josu s-a născut pe 17 februarie 1953, în satul Țiganca, raionul Cahul. Între anii 1972 – 1976, își face studiile la Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova. În anii 1990 – 1991, este redactor la ziarul „Glasul Națiunii”. Din 1991 și până în prezent, este redactor la săptămânalul „Literatura și arta”, iar din 1993 este președinta Asociației pentru Literatură și Cultură Română „Astra”.

Debutează cu versuri în „Tinerimea Moldovei” (1970), iar  editorial – cu volumul de poezii „La șezători” (1975). Ulterior, îi sunt publicate volumele „Trecere în alb” (1980), „Stare totală” (1985), „Darul” (1991), „Steaua de dimineață” (2000), „101 poeme” (2010) și „Peste margini” (2016).

Nina Josu publică și în presa din România: în „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Totuși iubirea” ș. a. Este deținătoarea premiilor „Iancu Flondor”, din partea Consiliului Național Roman (1991), și „Dimitrie Bolintineanu” (1994).

O parte din poezii i-au fost traduse în limbile italiană, franceză, lituaniană, cehă, slovacă, bulgară, ucraineană, rusă.

Opera: „La șezători”, Chișinău, 1975; „Trecere în alb”, Chișinău, 1980; „Stare totală”, Chișinău, 1985; „Dorul”, Chișinău, 1991; „Steaua de dimineață”, Timișoara, 2000; „101 poeme”, București, 2010; „Peste margini”, Chișinău 2016.

„Luaţi din sufletul meu cât puteţi,

eu n-o să plâng, privind cum el se duce,

prieteni să-şi adune printre voi.

Luaţi, şi las’ să fie sărbătoare

în casa voastră plină şi bogată,

şi rândunelele să cânte gingaş,

făcându-şi cuiburi în lumina casei.

Îmi pare că am mult,

că, dacă-aş da întregii lumi iubire,

încă-o comoară-n suflet va rămâne

şi va cânta ca pasărea în pom.

În schimb nu vreau decât atâta doar,

ca zâmbetul pe faţa voastră

să zboare

ca o pasăre pe ram…

Luaţi din sufletul meu cât puteţi…

Cu-atât voi deveni eu mai bogată”.

 (Luaţi din sufletul meu cât puteţi… din volumul La șezători)

„Poezia Ninei Josu, marcată de spiritul epocii, are o evoluţie lentă de la un romantism adolescentin cu „nostalgia paradisului pierdut” la un stil de o limpezime neoclasică, de la un patos cu rezonanţe etice la o poezie a proslăvirii lui Dumnezeu, la o poezie militantă şi suferindă de povara problemelor de conştiinţă, o poezie bolnavă de prea mult suflet. Ea nu epatează, e cu cei mulţi în lupta pentru limbă, alfabet, independenţă. Simţul patriotic întrece orice exigenţe estetice.” (Alexandru BURLACU)

„Intenția mărturisită a autoarei e aceea de a re-sacraliza o lume viciată și degradată și de a-i propune o cale de izbăvire prin întoarcere la credință și la temeiurile ei morale și spirituale.” (Mihai CIMPOI)

Referințe:

Cimpoi M., Nina Josu, Calendar, Ch., 1970; Boțu P., pref.la vol. La șezători, Ch., 1975; Vatamanu I., Cuvânt de primăvară, în vol.: Vatamanu I., Viața cuvântului, Ch., 1980; Literatura și arta Moldovei. Encicl., vol. I, Ch., 1985; Vornicu I., …Binele, al vieții împărat, „Literatura și arta”, 1987, 15 oct.; Mazilu Gh., N.Josu: Stare totală, „Nistru”, 1988, nr.2; Țurcanu A., Viața ca o dragoste frumoasă, în vol.: Țurcanu A., Bunul simț, Ch., 1996; Cimpoi M., O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Ch., 1997; Gherman V., în vol. Femei din Moldova. Encicl., Ch., 2000; Cimpoi M., Nina Josu și desacralizarea, pref., la vol., Steaua de dimineață, Timișoara, 2000; Dinescu V., Nina Josu, „Steaua de dimineață”, „Literatura și arta”, 2000, 26 oct.

Felicia Cenușă, cercetător științific superior la Muzeul Național al Literaturii Române