Alexandru Gromov, 100 ani de la naștere

Alexandru GROMOV s-a născut pe 22 aprilie 1925 în orașul Ismail. Prozator, eseist, traducător. Studii primare la Brăila şi Bucureşti; Liceul Sfântul Andrei din Bucureşti, unde îl are profesor pe distinsul critic şi istoric literar Şerban Cioculescu. A absolvit Institutul Pedagogic  Ion Creangă din Chişinău (1953). În anii războiului se evacuează în Ural, muncind ca lăcătuş şi strungar la o mare uzină metalurgică. Revenind în Moldova, lucrează la ziarul din Durleşti (1947-1956); la editurile Şcoala sovietică şi  Cartea moldovenească; colaborează la Literatura şi arta; la revistele Columna, Noi; este secretar de redacţie, stilizator la revista Moldova (1966-1996).

Alexandru Gromov este cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi de creaţii publicistice pentru copii şi tineret. Debutează editorial cu romanul gen SF Taina Luceafărului (1957, în colaborare cu savantul Tadeuș Malinovski).

Traduce din rusă, franceză şi italiană romanele Ciociara de Alberto Moravia, Madame Bovary de Gustave Flaubert, Războiul lumilor de Herbert Wells, Aşa s-a călit oţelul de Nicolai Ostrovski, Emilia Calotti de Lessing, Întâlniri neprevăzute de fraţii Strugaţki, proze de George Simenon, Ray Bradbury, Pierre Gamarra ş.a.

Alexandru Gromov deţine titlul de Maestru al Literaturii (1996), medalia Mihai Eminescu (1996), Laureat al Premiului de excelenţă al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2002).

Scriitorul se stinge din viață pe 12 iulie 2011 și este înmormântat la Cimitirul Central din Chișinău.

OPERA:

Lăstarii răzbat primăvara, roman, Chișinău, 1959;  Era sputnicului, Chișinău, 1959;  Povestea celor 7 voinicei, Chișinău, 1960; O vacanţă în cosmos, Chișinău, 1962;  Cheiţa fermecată, Chișinău, 1962; … Şi unul pentru toţi!, Chișinău, 1963;  În ospeţie la vrăjitor, Chișinău, 1963;  Expediţia „Penelopa”, Chișinău, 1964; Ştefan de pe linia 22, Chișinău, 1965; Ascensiune, Chișinău, 1967; Noi trei şi atotvăzătorul, Chișinău, 1967; Sâmburii adevărului, Chișinău, 1969; Comoara cu brâu de argint, Chișinău, 1970;  Itinerare: nuvele, momente, meditaţii, Chișinău, 1971;   Secolul vitezei, Chișinău, 1976; Alba culoare a înţelepciunii, Chișinău, 1983; Culorile începutului, povestiri, nuvele, momente, Chișinău, 1985, ş. a.

REFERINŢE:

Şpac I., Scriitorii Moldovei Sovietice, Chișinău, 1969; idem în Profiluri literare, Chișinău, 1972; Mânăscurtă I., Literatura şi arta, 1985, 18 aprilie; Dumbrăveanu V., Stăpânul ogorului de la margine, Literatur şi arta, 1985, 18 aprilie; Langa A., Alexandru Gromov sau Magnetismul culturii române, Viaţa Basarabiei, 2002, nr. 1 (serie nouă); Alexandru Gromov. Biobibliografie, Chișinău, 2005.

„Prin traduceri din literaturile lumii, prin propria literatură Alexandru Gromov şi-a modelat un stil propriu… Teza cu privire la „magnetismul limbii române” care şi-a asimilat-o din fragedă copilărie, l-a susţinut spiritual împotriva dogmatismului lingvistic, scriitorul prezentând prin intermediul radioului şi presei un curs de lecţii privind corectitudinea limbii române vorbite, căutând astfel să încetăţenească un lexic şi o frazeologie în drept, economie şi tehnică… Setea de efort este elementul principal ce stă la temelia creaţiei lui Alexandru Gromov şi această apetenţă remarcabilă caracterizează personajele cărţilor sale.” (Andrei Langa)

Opere din colecția Cărți a MNLR