12 februarie 2025

Muzeul Național al Literaturii Române, Chișinău

Bine ați venit pe pagina muzeului !

Expoziție comemorativă: “Gheorghe Vodă caută un paznic…”

Muzeul Național al Literaturii Române anunță vernisajul expoziției comemorative “Gheorghe Vodă caută un paznic…”, organizată cu ocazia celebrării a 90 de ani de la nașterea scriitorului și regizorului Gheorghe Vodă.

Evenimentul va avea loc vineri, 20 decembrie 2024, începând cu ora 15:00, în Sala Verde a MNLR, Chișinău, strada Alexei Mateevici nr. 79.

Expoziția oferă o perspectivă asupra vieții și operei lui Gheorghe Vodă și aduce în prim-plan o colecție impresionantă de cărți, manuscrise, documente, lucrări de artă plastică, fotografii și filme ale autorului.

La vernisaj sunt așteptați să participe scriitori, cineaști, personalități ale culturii și toți cei care doresc să aducă un omagiu unui spirit creator ce a marcat literatura și cinematografia din Republica Moldova.

Gheorghe VODĂ (24.12.1934, Văleni, Cahul – 24.2.2007, Chişinău). Familie de ţărani. Poet, eseist, traducător, regizor de cinema. A absolvit Institutul Pedagogic Ion Creangă din Chişinău (1959), Cursurile superioare de scenarişti şi regizori la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova (1965); redactor la Comitetul de Stat de Radio şi Televiziune, de unde este eliberat fiind învinuit de naţionalism; redactor la ziarele Moldova socialistă şi Tinerimea Moldovei; consultant pentru poezie la Uniunea Scriitorilor din Moldova.

Debut editorial cu placheta Zborul seminţelor (1962), care e primită cu entuziasm. Volume de poezie: Focuri de toamnă (1965), Ploaie fierbinte (1967), Aripi pentru Manole (1969), Versuri (colecţia Mioriţa, 1970), Pomii dulci (1972), Valurile (1974), Rămâi (1977), Inima alergând (1980), De dorul vieţii, de dragul pământului (1983), La capătul vederii (1984), Frumos să-i fie pururi chipul (1976), Scrieri alese (1988), Viaţa pe nemâncate (1999), Aripi pentru cădere (antologie, Ed. Litera, 2004), La sud e Patria mea (2004).

Autor al unui volum de publicistică, Iscălitura (1978), şi a câtorva cărţi pentru copii între care: Caietul din fântână (1979), Leagănul, Bunicii mei (1990).

Semnează regia la filmele: Se caută un paznic (1967), Singur în faţa dragostei (1969) şi scenariile documentarelor: De-ale toamnei, Bariera, Nunta, Maria ş.a.

„Pildele socratice ale lui Moş Pasăre, personajul epic al mai multor poeme, sunt rostite în spirit folcloric, aci cu mijloace publicistice, aci în formule intelectuale. Moş Pasăre a fost prezent în versurile poetului şi în anii renaşterii basarabene, ironizând pe toţi cei cărora le sunt străine idealurile naţionale, adevărul şi limba, această casă a Fiinţei noastre” (Mihai Cimpoi).

Premiul unional N. Ostrovski (pentru placheta Frumos să-i fie pururi chipul); Premiul de Stat al RSSM (1986, pentru volumele La capătul vederii (1984)şi De dorul vieţii, de dragul pământului (1983); Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1999); Ordinul Gloria Muncii (1996); Medalia M.Eminescu (2001).

 OPERA: Zborul seminţelor, Ch., 1962; Focuri de toamnă, Ch., 1965; Aripi pentru Manole, Ch., 1969; Versuri (colecţia Mioriţa), Ch.,1970; Pomii dulci, Ch., 1972; Valurile, Ch., 1974; Rămâi, Ch., 1977; Inima alergând, Ch., 1980; Iscălitura (publicistică), Ch., 1978; De dorul vieţii, de dragul pământului, Ch., 1983; La capătul vederii, Ch., 1984; Frumos să-i fie pururi chipul, Ch., 1976; Scrieri alese, Ch., 1988; Viaţa pe nemâncate, Ch., 1999; Aripi pentru cădere, Ed. Litera,Ch., 2004; La sud e Patria mea, Ch., 2004.