13 ianuarie 2025

Muzeul Național al Literaturii Române, Chișinău

Bine ați venit pe pagina muzeului !

Vernisarea expoziției Poet cu aripile în lumină: Leo Butnaru la 75 de ani de la naștere

Pe 5 ianuarie 2024 Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău inaugurează expoziția cu genericul: Poet cu aripile în lumină: Leo Butnaru la 75 de ani de la naștere.

Evenimentul va avea loc la ora 15.00,  în  Sala de expoziții nr. 1, strada Alexei Mateevici, nr. 79, Muzeul Național al Literaturii Române.

Expoziția va putea fi vizitată până la 29 februarie 2024.

Leo BUTNARU (n. 1949, com. Negureni, fostul raion Răspopeni, în prezent, Telenești, Republica Moldova) este poet, prozator, eseist, traducător, istoric literar, exeget al avangardismului. Licențiat în Jurnalism și Filologie al Universității de Stat din Chișinău (1972).

A lucrat în presa scrisă, la „Tinerimea Moldovei”, „Literatura și arta”. A debutat cu volumul de versuri Aripă în lumină (1976). În ianuarie 1977, devine membru al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S.; în septembrie, același an, este concediat din redacția ziarului „Tinerimea Moldovei” pentru înaintarea spre publicare a unui eseu despre M. Kogălniceanu și Gr. Alexandrescu care contravenea liniei ideologice oficiale. În perioada 1990-1993, este vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1993. În anii 1998-2005 și 2013-2023 a fost președinte al Filialei Chișinău a USR.

A publicat volume de poezie, proză, eseuri, interviuri și traduceri la edituri din Chișinău, Iași, București, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Timișoara, Nădlac, Constanța, Bistrița, Madrid.

Cărți de autor i-au apărut traduse în Franța, Rusia, Germania, Polonia, Italia, Azerbaidjan, Bulgaria, Serbia, Tatarstan, Ucraina, Israel.

Premii obținute (selectiv): Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1998; 2015); Premiul Național al Republicii Moldova (2002); Premiul „Scriitorul anului 2009” decernat de Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România; Premiul „Constantin Stere” al Ministerului Culturii din Republica Moldova (2013); Marele Premiu la Turnirul de Poezie de la Neptun-Mangalia, organizat de Uniunea Scriitorilor din România (2016). Distincții de Stat ale Republicii Moldova și României.

A publicat zeci de cărți – volume de poezie, proză, eseuri, interviuri, traduceri, literatură pentru copii, între care (selectiv): (poezie) Sâmbătă spre duminică (1983); Formula de politețe (1985); Duminici lucrătoare (1988); Șoimul de aur(1991); Puntea de acces (1993); Vieți neparalele (1997); Gladiatorul de destine (1998); Identificare de adresă (1999); Lamentația Semiramidei (2000); Strictul necesar (2002); Cetatea nu e gata de război (2003); Sfinxul itinerant (2004); Din sens opus (2008); Ordine de zi, ordine de noapte (2009); Jefuindu-l pe Picasso (2011); În ambuteiaj & Partițiuni Nabokov (2012); Cu genunchii pe zaruri (2014); Instructajul santinelei de sine (2015); Protestatarul și orga (2016); Surfing în Galileea (2017); Excesul de poezie nu dăunează sănătății dumneavoastră (2019); Postimperiale sau poezia cicatricelor (2021); (proză) De ce tocmai mâine-poimâine? (1990), Îngerul și croitoreasa (1998), Ultima călătorie a lui Ulysses (2006), Copil la ruși (2008, 2013), Ruleta românească (2010); Îngerii și râsu-plânsu (2011); (eseuri) Umbra ca martor (1991), Lampa și oglinda (2001), Șlefuitorul de lentile (2005), A opta zi (2008), Românii, Enciclopedia sufletului rus & Gombrowicz (2008); Dincolo de suprafață (2013); Prima carte a leologismelor (2019); A doua carte a leologismelor; Vederea dinspre alții, vederea spre alții (2020)A treia carte a leologismelor (2021); Pasiențele purtătorului de oglinzi (Iași, Junimea, 2022); Surâs complice ideii /Yes-euri (2022); Ghicitori pentru micii cititori (2023) ș.a.

Referințe

 „Leo Butnaru, poet, eseist şi traducător de elită. Studiile sale despre avangarda rusă şi ucraineană, traducerile din mari poeţi ruşi ca Velimir Hlebnikov, Marina Ţvetaeva sau Vladimir Maiakovski, ca şi din mulţi alţii din spaţiul slav, propriile lui cărţi de poezie, remarcabile prin valorificarea ingenioasă a posibilităţilor limbii române îl prezintă ca pe un spirit enciclopedic. Civilizat şi surâzător, Leo Butnaru este şi o prezenţă cuceritoare în societate. La discuțiile cu alţi scriitori, la întâlnirile cu publicul, la festivalurile de poezie din alte ţări se remarcă imediat prin capacitatea de a comunica în mai multe limbi şi prin eleganţa atitudinii”.  (Alex Ştefănescu)