7 decembrie 2022

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”

Bine ați venit pe pagina muzeului !

„POEMUL ACESTA PE CARE ÎL SCRIU”. ARCADIE SUCEVEANU – 70

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova organizează o expoziție aniversară și un medalion literar cu genericul: „POEMUL ACESTA PE CARE ÎL SCRIU”. ARCADIE SUCEVEANU – 70.

Expoziția ilustrează viața și opera scriitorului Arcadie SUCEVEANU, ajuns la vârsta de 70 de ani. Evenimentul va include omagii aduse jubiliarului și o sesiune de autografe.

Totodată, vor fi prezentate cărți, manuscrise, documente, scrisori, artă plastică, fotografii și obiecte personale din colecțiile MNLMK și din arhiva personală a omagiatului.

Evenimentul va avea loc miercuri, 16 noiembrie 2022, ora 14.00,  în  Sala verde, Casa cu Tei a Fundației Regale, str. Alexe Mateevici, nr. 79, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. Expoziția va putea fi vizitată până pe 11 decembrie 2022.

Curatorul expoziției: dr. Margareta Curtescu.

***

Arcadie Suceveanu s-a născut pe 16 noiembrie 1952 în familia lui Vasile și a Catrinei Sucevan din comuna Suceveni (în timpul sovietic, Șirokaia Poleana), raionul Hliboca, regiunea Cernăuți. Fiind elev, debutează cu o poezie dedicată mamei în ziarul de limbă română „Zorile Bucovinei” din Cernăuți. În anul 1969, își începe studiile la secția de Limba și Literatura Română, Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Cernăuți. În timpul studenției, frecventează Cenaclul literar de la Universitate și Cenaclul literar de pe lângă „Zorile Bucovinei”, avându-i colegi pe viitorii scriitori bucovineni Ilie T. Zegrea, Ștefan Hostiuc, Simion Gociu și Vasile Tărâțeanu. Colaborează cu poezii și articole de publicistică la diverse publicații. Debutează editorial în culegerea colectivă „Dintre sute de catarge” (ediția din 1973, selecție de Mihai Cimpoi), apărută la editura „Literatura artistică” din Chișinău.

După absolvirea Facultății, în anul 1974, este angajat în funcția de profesor de română la Școala medie din satul Horbova, raionul Herța. Continuă să publice poezii și articole în presa literară și culturală din Republica Moldova și din Nordul Bucovinei. Cartea de debut, placheta de versuri „Mă cheamă cuvintele”, îi apare la editura „Karpati” din Ujgorod în anul 1979. În același an, somat de circumstanțe ostile (tânărul scriitor era hărțuit de KGB-ul sovietic pentru așa-zisele manifestări naționaliste), se stabilește cu traiul la Chișinău, angajându-se în calitate de redactor, apoi de redactor-șef la editura „Literatura artistică”. În 1983, devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Pe parcursul anilor, Arcadie Suceveanu a ocupat mai multe posturi de conducere în cadrul uniunilor de creație. În septembrie 1990, este ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, funcție pe care va exercita până în 2010. Din 2005 până în 2013, este preşedinte al filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, iar în perioada 2010-2021 conduce Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova. Este membru-fondator al PEN-Clubului din Moldova. Maestru al Literaturii din 2001. Laureat al Diplomei Consiliului Internațional al Cărții pentru Copii și Tineret pe lângă UNESCO (IBBY) (2004, Africa de Sud; 2014, Mexic).

Deținător al mai multor ordine și medalii: Medalia „Mihai Eminescu” (2000); Medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Științe a Republicii Moldova (2010); Ordinul „Gloria Muncii” al Republicii Moldova (2010); Ordinul de Onoare al Republicii Moldova (2012); Ordinul României „Meritul cultural” în grad de „Comandor” (2014).

Opera (selectiv)

Poezie

„Mă cheamă cuvintele”. Ujgorod: Karpati, 1979; „Țărmul de echilibru”. Chișinău: Literatura artistică, 1982; „Mesaje la sfârșit de mileniu”. Chișinău: Literatura artistică, 1987; „Arhivele Golgotei”. Chișinău: Hyperion, 1990; „Secunda care sunt eu”. Chișinău: Editura USM, 1992; „Eterna Danemarcă” (antologie de poezie). București: Eminescu, 1995; „Înfruntarea lui Heraclit”. Chișinău: Litera, 1998; „Mărul îndrăgostit de vierme”. Timișoara: Augusta, 1999; „Cavalerul Înzadar (parabole oculte)”. Chișinău: Cartea Moldovei, 2001; „Zaruri pictate”.  Prut Internațional, 2003; „Corabia de la mansardă”. București-Chișinău: Litera-Internațional, 2004; „Arca dies” (2008); 101 poeme. București: Biodiva, 2009; „Cafeneaua Nevermore”. Chișinău: Știința, 2011; „Ființe, umbre, epifanii”. Chișinău: ARC, 2011; „Profesionist al himerei”. Iași: TipoMoldova, 2012; „Vremea Leului portocaliu” (colecția „Laurii poeziei”). Chișinău: Prut Internațional, 2012; „Ferestre stinse de îngeri”. Chișinău: Prut, 2014; „Personajele lui Erasm”. București: Tracus Arte, 2016; „O sută și una de poezii”. Antologie. București: Editura Academiei Române, 2017; „Terasa galbenă”. Chișinău: ARC, 2022.

Poezie pentru copii

„A fugit melcul de-acasă”. Chișinău: Literatura artistică, 1984; „Ora cinci fără doi fulgi”. Chișinău: Literatura artistică, 1986; „În cămașă de cireașă”. Chișinău: Literatura artistică, 1989; „Vacanța Ilenuței”. Chișinău: Hyperion, 1990; „Dincolo de ce văd ochii”. Chișinău, Hyperion, 1991; „Ştii să colorezi vacanţa?”, Chișinău, 1996; „Rața și Arhimede, poezii pentru (când suntem) copii”. Chișinău: Prut Internațional, 2000; „Lumea din spatele oglinzii”. Chișinău: Știința, 2001; „ȘTIUca la școală”. Chișinău: Prut Internațional, 2002; „Filmul copilăriei – Să crești mare!”. Chișinău: PRUT, 2002; „Dacă vrei să fii Columb”. Chișinău: Prut Internațional, 2002; „Cheiţe pentru vise”. Chișinău: Prut Internațional, 2005; „Lumea ca o poveste”. Chișinău: Silvius Libris, 2009, „Greierul care s-cri-cri-e”. Chișinău: Prut Internațional, 2012; „Ceasornicul din Tei”, Chișinău: Litera, 2013; „Întrebări colorate”. Chișinău: Lumina, 2014; „Un secret pe cotcodacnet”. Chișinău: Prut Internațional, 2016 etc.

Eseuri

„Emisferele de Magdeburg”. Chișinău: Prut Internațional, 2009. „Frumusețea subversivă. Jurnal parizian”. Chișinău: Lumina, 2012;„Cariatide și coloane”. Iași: TipoMoldova,2013; „Cu grație, printre (pre)texte. Chișinău: ARC, 2020.

APRECIERI CRITICE

„Fără nimic forțat, Arcadie Suceveanu e un modern veritabil, un iscoditor în pas cu epoca, în spiritul în care Arghezi, Blaga, Ion Pillat și ceilalți practicau inserția în fluxul vremii. Atât de legat de fenomenul românesc în totul, purtând în inimă harta țării întregi, simțind în propriile-i oase Carpații, și-n pieptu-i Pontul Euxin, el comunică în spațiu și timp cu Narcis, cu Hamlet și Don Quijote; pe Baudelaire îl vede răstignit şi însingurat, orga lui Bach îi trimite ecouri grave; îi este dor de Dante şi, mai mult încă, de Eminescu (în latura arhetipală – mesianică), îl solicită refrene bacoviene […]” (Constantin Ciopraga. Arcadie Suceveanu – între tradiție și modernitate. In: „Limba Română”, nr. 7-9, 2007, p. 21.)