
Valentin Roșca, personalitate remarcabilă a literaturii din Basarabia, s-a născut la 7 ianuarie 1925 în localitatea Alexăndreni, raionul Edineț. Poet, prozator, publicist și traducător, a parcurs un traseu literar impresionant și a lăsat o moștenire valoroasă în diverse genuri și forme literare.
A absolvit Școala Agricolă din Brânzeni în 1944 iar, mai târziu, Cursurile Superioare de Literatură de pe lângă Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1967). În cariera sa, a activat ca profesor și a colaborat cu mai multe publicații, precum Scânteia leninistă, Țăranul sovietic și Chipăruș. Între anii 1958-1965, a deținut funcția de secretar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și a contribuit activ la promovarea literaturii naționale.
Debutând editorial cu placheta Buna dimineața (1952), Valentin Roșca a explorat multiple genuri literare, abordând de la ode și reportaje lirice, până la versuri satirice și poezie în forme fixe. Printre cele mai cunoscute lucrări se numără: Oda entuziasmului (1962), Descântece de dragoste (1977), Amiaza lucrurilor (1982), Mereu ucenic (1984) și Scrieri alese (1987).
A excelat în poeziile în forme fixe, precum sonetele (peste 800), tanca și haiku, incluse în volumul postum Stări și prestări (1991).
Pentru copii, Valentin Roșca a creat opere cu caracter educativ și cognitiv, cum ar fi: O sută de ochi (1974), Câte sunt pe lumea asta (1979) și Pădure, verde pădure (1982). Acestea i-au adus Premiul de Stat în 1986, recunoscându-i-se valoarea literară și impactul asupra educației tinerelor generații.
Valentin Roșca a fost un explorator neobosit al limbajului poetic, a reîmprospătat constant formele și temele abordate. Activitatea sa a fost apreciată de critici literari precum Mihai Cimpoi și Mihail Dolgan, fiind considerat de aceștia un modelator ingenios al formelor fixe.
Astăzi, opera sa continuă să inspire cititorii de toate vârstele, iar contribuția lui la literatura română din Basarabia rămâne un reper de valoare incontestabilă.
OPERA: Buna dimineaţa, Ch., 1952; Oda entuziasmului, Ch., 1963; O sută de ochi, Ch., 1974; Descântece de dragoste, Ch., 1977; Câte sunt pe lumea asta, Ch., 1979; Pădure, verde pădure, Ch., 1982; Amiaza lucrurilor, Ch., 1982; Mereu ucenic, Ch., 1984; Să fim sănătoşi, Ch., 1986; Scrieri alese, în 2 vol., Ch., 1987; O sută de ochi, Ch., 1990; Mereu ucenic, Timişoara, 2001; Când doi se ceartă, Ch., 2001; Elementul meu, Ch., 2005.
REFERINŢE: Cimpoi M., O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Ch., 1997; Dolgan M., Un modelator ingenios al formelor fixe, Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară, 1997, nr. 2; Calendarul bibliotecarului ’94, 1995; Calendar Naţional 2000; Calendar Naţional 2005; Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor: Dicţ. bibliogr., Ch., 2004.
Mai multe articole
Gheorghe Calamanciuc, 80 de ani de la naștere
Expoziție comemorativă „Ci să nu-mi închideți cartea…” – Grigore VIERU, 90 de ani de la naștere
Vernisarea expoziției comemorative „Nu pun pe slove văl de ceață” – Petru Cărare, 90 de ani de la naștere