Distinsa eseistă și cercetătoare Elena PRUS împlinește azi 65 de ani de la naștere. Muzeul Național al Literaturii Române Chișinău îi urează La mulți ani, sănătate și noi realizări!
Elena PRUS, eseistă, cercetătoare în domeniul literaturii comparate, profesoară universitară, s-a născut la 2 septembrie 1959, în satul Dângeni, raionul Ocniţa, R.S.S. Moldovenească.
A studiat la școala nr. 1 (actual Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”) din orașul Bălți. Studii universitare la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, specialitatea Limba și literatura franceză (1981). Doctor în filologie (1998, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași), doctor habilitat în filologie (2005, Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei), profesor universitar (2010).
Este director fondator al Institutului de Cercetări Filologice și Interculturale din cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova (2006-2016), conducătoare de doctorat în domeniul literaturii comparate, a deținut mai multe funcții manageriale în instituții de cercetare și în școala superioară din Republica Moldova. A publicat cărți în limbile română și franceză.
Debut editorial: Poetica modalităţii la Proust (eseu, 1998).
Alte cărți publicate (selectiv): Pariziana romanescă: mit și realitate (2006; 2015); Po(i)etosfere și proiecţii hermeneutice (2009); La Francosphère littéraire et l’empreinte française (2013); Literatură universală: Transcendere a capitalului cultural (2014); Nobelul pentru literatură ca patrimoniu geocultural (2019); La Parisienne romanesque: mythe et modernité (2022).
Este membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova și a Uniunii Scriitorilor din România, deținătoare a mai multor distincții și premii.
***
Elena PRUS: În meditaţiile noastre mai sincere, nu scăpăm de întrebarea pe care filozoful francez Julien Benda şi-o punea: „Am fost eu oare ceea ce am vrut să fiu?”. De aici dorinţa firească de a te căuta şi redescoperi. Uneori, lucrurile se cam încurcă. Voltaire credea că va intra în literatură ca poet, dar istoria literaturii i-a reţinut povestirile filozofice. În cazul meu, nu sunt dileme. Sunt critic literar, mă ocup de literatura universală și comparată, dar mai fac, ocazional, câte un poem. George Călinescu cerea criticului să fi ratat, în prealabil, cât mai multe dintre genuri – poezia, proza, teatrul, pentru a avea o cunoaştere din interior a compartimentelor literaturii. Ajung să-l înţeleg mai bine pe Paul Valéry care scria că autorul este creaţia propriului text. Și actul critic este unul de creație, însă natura lui este euristică. Dar şi raţiunea trăieşte din pasiune.
Fragment din interviul cu Elena Prus: „Fericirea ţine de energia principiilor”
Mai multe articole
„Darul de Crăciun” la Muzeul Național al Literaturii Române: expoziție de ilustrații și gravuri semnate de Alexei Colîbneac
Lansare de carte la Muzeul Național al Literaturii Române: Ecoul Secundei de Maria MOCANU
Vernisarea expoziției „La vânat de… scriitori”: Mihai Ștefan Poiată, debut la 75 de ani