CRITICUL LITERAR LUCIA ȚURCANU, LA O FRUMOASĂ VÂRSTĂ

Lucia Țurcanu s-a născut pe 27 ianuarie 1974 în satul Gvozdova, raionul Florești, Republica Moldova.

Licențiată a Facultății de Filologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți (1998), și-a dat doctoratul în filologie la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei (2005).

A fost lector, apoi conferențiar în Catedra de literatură română și universală a universității din Bălți (1998-2008); redactor la Editura Arc (2009-2018); director adjunct la Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău (2020-2021).

În 2008-2009 a fost bursieră a Guvernului Poloniei, cu o cercetare în domeniul marketingului editorial, la Universitatea din Varșovia.  În prezent, este cercetător științific la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” (România). 

A debutat în 1999, cu o carte de critică literară, „Ultima epifanie”. A mai publicat volumele „Manierismul românesc. Manifestări și atitudini” și „Poezia BASA”. Publică articole de critică literară în reviste din Republica Moldova și România: „Semn”, „Contrafort”, „Glose”, „Hyperion”, „Moldova”, „Poesis internațional”, „Revista literară”, „Sud-Est cultural”, „Vatra”.

A îngrijit mai multe ediții și antologii de poezie: Liviu Damian „Din rană crește ramul”; Ion Vatamanu „Contur de meditație; „Poezia manieristă românească”; Anatol Codru „Orga de piatră”; „Poeți basarabeni contemporani”; Liviu Deleanu „Dincolo de crudul mâine”; „Caligrafii. O antologie a poeziei șaptezeciste din Basarabia”; „Literatura din Basarabia. Început de secol XXI. Poezie”; Mihail Ion Ciubotaru „Temerea de obișnuință”; Dumitru Matcovschi „Evantai”; Andrei Ciurunga „Nici un cerc nu se-nchide”.

Lucia Țurcanu este membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova din anul 2000.

Premii literare: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1999); Premiul de excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2016).

Într-un interviu, publicat de portalul timpul.md, Lucia Țurcanu explică cum a decis să devină critic literar: „La facultate, când am început să comentez poeme la un curs practic de literatură română, la anul întâi. Apoi, la anul trei, am mers pentru prima oară la Colocviul Național „Mihai Eminescu” de la Iași și, coordonată de doamna profesoară Maria Șleahtițchi, am citit mult Eminescu și am încercat să comentez. Tot la anul trei am decis că voi face teza de licență pe literatură. Astfel, îndrumată de domnul profesor Nicolae Leahu, am descoperit optzeciștii, pentru că mă interesa livrescul în poezia optzecistă din Basarabia. Dar mai era și Cenaclul de Joi de la Facultatea de Filologie a Universității „Alecu Russo” din Bălți, unde am ascultat multă poezie și am învățat să discut despre poezie. Nu cred că în copilărie și adolescență m-am gândit neapărat să ajung un cărturar. Țin minte că într-un timp visam să mă fac brutar. Nu am fost niciodată la vreo brutărie, dar mă fascina ritualul coacerii pâinii pe care-l vedeam la bunica.”

Referințe

„Ceea ce-a fost Mihai Cimpoi pentru generația ’60, Andrei Țurcanu pentru generația ’70, Eugen Lungu pentru generația ’80 (la debut) – ca să dau doar trei repere –, înseamnă acum Lucia Țurcanu pentru poezia Basa la zi, a cărei voce dă tonul receptării critice, dar și „trece sub tăcere” unele glorii de altădată. Într-un cuvânt, un critic de direcție!” Emilian Galaicu-Păun 

„… critic cu viziuni de istoric literar, cu o solidă formație teoretică, cu metodă, dar și cu pană este o mare achiziție pentru literatura din Basarabia. Lucia Țurcanu este al treilea critic basarabean, după M. Cimpoi și N. Leahu, care întrunește toate aceste calități”. Adrian Ciubotaru