Vlad Pohilă, scriitor, lingvist, publicist, traducător, s-a născut la 6 aprilie 1953 în Putinești, Florești. Este fiul Ilenei (n. Prisăcaru) și al lui Ion Pohilă, țărani. După absolvirea școlii medii din satul natal, studiază la secția de ziaristică din cadrul Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova. Ulterior, urmează, la Moscova, cursurile de muzeistică și studiul artelor (1976). Specializându-se pe marile muzee din Moscova și Leningrad (Sankt-Petersburg), activează în calitate de ghid și interpret în domeniul turismului. Interesat de culturile mai multor popoare, însușește limbile sârbă, bulgară, polonă, cehă, croată, lituaniană și letonă.
În perioada 1983-1987, Vlad Pohilă își face studiile de doctorat în domeniul lingvisticii la Institutul de limbă și literatură al Academiei de Științe a Moldovei. În anul 1988, debutează editorial cu studiul „Nume proprii din alte limbi în context moldovenesc”. În anii de tranziție de la grafia chirilică la cea latină, ține cursuri de ortografie a limbii române pentru profesori din Republica Moldova și regiunea Cernăuți. Desfășoară o amplă activitate de ziarist, colaborând la diverse publicații periodice, reviste de cultură și de știință filologică. În anul 1989, participă la tipărirea clandestină, la Riga (Letonia) și Vilnus (Lituania), a primelor numere ale revistei „Glasul” (denumită ulterior „Glasul Națiunii”). Pe parcursul anilor, a deținut funcțiile de redactor și redactor-șef la săptămânalul „Mesagerul”, de redactor la revista „Viața Basarabiei”, de redactor-șef adjunct la revista „Limba Română”, redactor-șef la revista „BiblioPolis”, redactor și coautor la „Calendarul Național”. Concomitent, a colaborat cu diferite ziare și reviste din Republica Moldova și din România, cu publicații ale diasporei românești din mai multe țări sau cu unele posturi de radio, unde a prezentat emisiuni culturale și de cultivare a limbii. A semnat numeroase articole, dedicate oamenilor de cultură români și străini, prefețe și postfețe la cărțile unor scriitori celebri. A transpus în limba română din polonă, bulgară, rusă, estonă proză scurtă, eseuri și poezie, câteva romane, volume de artă, ghiduri. A contribuit la redactarea articolelor din „Dicționarul enciclopedic moldovenesc” (1989), „Dicționarul universal al limbii române” de L. Șăineanu (1998), „Dicționarul rus-român” (2000), „Dicționarul explicativ ilustrat al limbii române – DEXI (2007); din enciclopediile „Chișinău” (1996) și „Femei din Moldova” (2000). A redactat bibliografii și biobibliografii, monografii ale unor localități din Republica Moldova și România, cărți din domeniile beletristic, didactic, pedagogic, istoric, juridic etc.
Distinsul cărturar a ținut cursuri de limba română la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, de stilistica și cultivarea limbii la Universitatea Liberă Internațională din Moldova. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și a făcut parte din Comisia Națională pentru onomastică de pe lângă Ministerul Educației al R. Moldova, din colegiile de redacție ale revistelor „Monitor cultural” din București și „Tyragetia” din Chișinău. În anii 2000 și 2003, a fost în topul celor mai bun ziariști din R. Moldova.
Vlad Pohilă se stinge din viață la 15 mai 2020.
Opera (selectiv)
„Nume proprii din alte limbi în context moldovenesc” (1988); „Să citim, să scriem cu litere latine” (în coautorat) (1989); „Grafia latină pentru toți” (1990); „Mic dicționar de nume proprii străine” (1998, 2004); „Dicționar de greșeli” (în coautorat) (1998); „Mass-media din Republica Moldova: Who’s who: Ghid” ( 2003); „Și totuși, limba română” (articole, eseuri, prefețe, recenzii) ( 2008) etc.
Aprecieri
„Privind retrospectiv la tot ce a făcut Vlad Pohilă în zbuciumata lui viață, putem afirma cu certitudine că axa principală în toate câte le-a realizat a fost iubirea de neam. De la o vreme, această expresie se întâmplă să fie banalizată, alteori exploatată de diverși profitori. Cred că Vlad Pohilă este unul dintre românii basarabeni care au știut să dea pondere acestui sentiment, ridicându-l la cotele cele mai înalte ale nobleței. Anume un astfel de intelectual a fost și va rămâne în memoria noastră Vlad Pohilă, care ne va lipsi mult.” (Ana Bantoș)
„De ce mi-e drag Vlad Pohilă? Pentru că scrie în general puțin. Concis și clar. Și astfel reușesc să-l citesc. Pentru că ceea ce scrie este temeinic și se reazemă pe o solidă cultură – dovadă că o personalitate nu se poate afirma în afara unei riguroase pregătiri culturale, dar nici în afara scânteii divine, pe care, înainte de a purcede pe cale cunoașterii, e necesar ca Dumnezeu să ți-o fi pus în piept la naștere.” (Grigore Vieru)
Autor: Margareta CURTESCU, cercetător științific superior MNLR



Biblioteca MNLR, nr.de inv. 34229 
Biblioteca MNLR, nr. de inv. 38348 
Biblioteca MNLR, nr.de inv.42821

Mai multe articole
Vitalie Tulnic, 95 de ani de la naștere
Marin Sorescu, 90 de ani de la naștere
Liuba Dimitriu – 125 de ani de la naștere