27 noiembrie 2021

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”

Bine ați venit pe pagina muzeului !

„Romanul românesc din stânga Prutului”, un proiect al Asociației pentru cultură și arte Arbor, realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”

Cinci romane scrise de cei mai importanți scriitori șaizeciști basarabeni în atenția criticilor literari români

Patrimoniul Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău expus pentru prima dată la București într-o extraordinară expoziție de artă și carte la ARCUB

            „Romanul românesc din stânga Prutului” un nou proiect al Asociației pentru cultură și arte Arbor, realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău, menit să promoveze valorile culturale basarabene în România.

Asociația pentru cultură și arte Arbor, președinte Victoria Nagy Vajda, a inițiat, în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, director general dr. habil. Maria Șleahtițchi, un proiect intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”, care are drept scop familiarizarea publicului din România cu cinci romane ale scriitorilor basarabeni șaizeciști,  romane care au schimbat fața literaturii din stânga Prutului, după un deceniu de proletcultism feroce, sau creionând, deja în anii 2000, în cheie satirică, istoria zbuciumată a Basarabiei. E vorba despre: „Povestea cu cocoșul roșu” (1966) de Vasile Vasilache, „Zbor frânt” (1966) de Vladimir Beșleagă, „Biserica albă” (1987) de Ion Druță, „Venetica” (1998) de Ariadna Șalari și „Hronicul găinarilor” (2006) de Aureliu Busuioc.

Nu este un simplu act de promovare, ci un demers interpretativ, o punere în contextul mai larg al literaturii române. O vor face cinci critici de primă mărime din generația tânără: Marius Chivu, Andreea Răsuceanu, Cosmin Ciotloș, Florina Pîrjol și Bogdan Crețu, care au scris câte un text despre romanul ales. Fiecare text va fi publicat în revista Contrafort (Republica Moldova) și pe www.dilemaveche.ro și dezbătut în cadrul unui eveniment public organizat la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, pe 24 și 25 august 2021 (ora 17:00), moderat de Mirela Nagâț, realizatoarea emisiunii Cooltura, de la TVR1.

„Cinci prozatori importanți basarabeni, citiți cu un ochi proaspăt de cinci critici literari din dreapta Prutului. O recuperare necesară, un proiect binevenit!” (Mirela Nagâț, jurnalist cultural)

Pentru o interacțiune mai strânsă cu opera literară promovată în cadrul acestui proiect cultural, sunt aduse de la Chișinău, în premieră pentru publicul român, valoroase opere de artă, manuscrise și obiecte care au aparținut scriitorilor basarabeni și care constituie fondul de aur al Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, de o valoare inestimabilă pentru întreaga cultură română. Alături de manuscrise și jurnale, vor fi expuse portretele scriitorilor basarabeni, realizate în anii ‘70 de cea mai importantă pictoriță a spațiului transprutean, Valentina Rusu Ciobanu, și de remarcabilul și mult iubitul portretist, cunoscut ca mare creator de măști, Glebus Sainciuc. Cu sprijinul Companiei Teleradio Moldova și Moldova Film, publicul român va putea să asculte spectacole radiofonice și să vizioneze filmele de ficțiune realizate după piesele de teatru și romanele scrise de scriitorii basarabeni.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 20 august – 5 septembrie 2021 (marți – duminică, în intervalul 14:00 – 19:00), la ARCUB – Hanul Gabroveni, Sala Coloanelor.  

 

Florina Pîrjol (n. 1980) este critic și istoric literar. Ultima carte publicată: volumul Carte de identități. Mutații ale autobiograficului în proza românească de după 1989, Editura Cartea Românească, 2014.Textul de critică literară la romanul Zbor frânt (1966) de Vladimir Beșleagă „Vorbește, memorie! Supraviețuirea prin literatură sau literatura geometrică a supraviețuirii în Zbor frânt, de Vladimir Beșleagă” de Florina Pîrjol: https://dilemaveche.ro/sectiune/regimul-artelor-si-munitiilor/articol/supravietuirea-prin-literatura-sau-literatura-geometrica-a-supravietuirii

Andreea Răsuceanu (n. 1979) este critic și istoric literar, prozatoare și editoare. Ultima carte publicată: romanul Vîntul, duhul, suflarea, Editura Polirom, 2020. Textul de critică literară la romanul Hronicul Găinarilor (2006) de Aureliu Busuioc „O saga în cheie parodică – între râsul homeric și o poetică rabelaisiană a excesului” de Andreea Răsuceanu:https://dilemaveche.ro/sectiune/regimul-artelor-si-munitiilor/articol/o-saga-in-cheie-parodica-intre-risul-homeric-si-o-poetica-rabelaisiana-a-excesului

Bogdan Creţu (n. 1978) este prof. univ. dr. Catedra de Literatură română din cadrul Facultății de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, și director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. Ultima carte publicată, romanul Cornul inorogului, Editura Polirom, 2021. Textul de critică literară la romanul Biserica Albă (1987) de Ion Druță „Ambiguitatea ideologică a literaturii” de Bogdan Crețu:https://dilemaveche.ro/sectiune/regimul-artelor-si-munitiilor/articol/ambiguitatea-ideologica-a-literaturii

Marius Chivu (n. 1978) este scriitor, editor și cronicar literar. A editat antologia Kiwi. Sosiri/Plecări, Editura Polirom, 2021. Textul de critică literară la romanul Venetica (1998) de Ariadna Șalari „Existențialism în vremea totalitară” de Marius Chivu:https://dilemaveche.ro/sectiune/regimul-artelor-si-munitiilor/articol/existentialism-in-vremea-totalitara

 Cosmin Ciotloş (n. 1983) este critic literar și lector la Facultatea de Litere din București. Cea mai recentă carte publicată: Cenaclul de Luni. Viața și opera, Editura Pandora M, 2021. Textul de critică literară la romanul Povestea cu cocoșul roșu (1966) de Vasile Vasilache „Sculptând în timp” de Cosmin Ciotloș: https://dilemaveche.ro/sectiune/regimul-artelor-si-munitiilor/articol/sculptind-in-timp

***

Contextul mai larg, în care se va desfășura proiectul, este unul al intensificării și diversificării colaborărilor culturale dintre România și Republica Moldova. Din păcate, pe parcursul celor 4 ani de activitate, de când Asociația Arbor contribuie la dezvoltarea acestui demers, cu fiecare nou proiect pe care-l desfășoară se revelă un gol tot mai pronunțat, o percepție defectuoasă a produselor culturale basarabene ca parte integrantă a culturii naționale. Proiectul cultural „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere”, organizat de Arbor în 2020, a fost un astfel de demers care a revelat faptul că până și cei mai importanți istorici de artă și artiști români nu erau familiarizați cu numele și opera celei mai cunoscute pictorițe din Republica Moldova, deși născută în România Mare și fostă studentă la Academia de Arte Frumoase din Iași, clasa profesorului Jean L. Cosmovici și a maestrului Corneliu Baba. Aceeași lipsă de cunoaștere o avem și în cazul altor domenii de creație: literatură, muzică, teatru; importante personalități ale culturii românești nu cunosc numele sau opera artistică ale autorilor basarabeni din diferite perioade.

„Au trecut deja câteva decenii de când Prutul nu mai marchează o graniță închisă, dar, cu toate acestea, absolut inexplicabil, în cadrul larg al aceleiași limbi, nu avem o continuitate și o comunicare culturală atât de firești pe cât ar trebui ele să fie. Nu există încă o circulație suficient de bine orchestrată logistic (și PR-istic) a cărților de o parte și de alta a Prutului, deși se scrie suficient în ambele țări, iar autorii se cunosc, se citesc între ei, participă împreună la festivaluri literare și, mai nou, la recitaluri și întâlniri informale cu cititorii. Nu e de ajuns însă. Fiindcă, dincolo de performanțele literare românești sau moldovenești, încă nu e clar dacă trebuie să le separăm sau nu, dacă trebuie, altfel spus, să integrăm fără rest literatura basarabeană în burta încăpătoare a literaturii române sau trebuie să o lăsăm să-și trăiască propriul ei destin în contextul (est)european sau universal, fiindcă există, nu-i așa, niște diferențe specifice (social-istorice, implicit și culturale) care nu o fac reductibilă, în mod simplist, la o simplă ramură conjuncturală a marii (sic!) literaturi române.” (Florina Pîrjol, critic literar)

***

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” (MNLMK) reprezintă cel mai important pilon al rezistenței culturale și al luptei pentru identitatea națională, pentru apărarea limbii române în Basarabia. Deși a fost fondat în 1965, cu scopul de a studia, descoperi, aduna și conserva patrimoniul literar-cultural-artistic din Moldova medievală, modernă și contemporană, prin cercetarea literaturii și culturii române din stânga Prutului și dincolo de frontierele fostei RSSM, se întâmplă că abia în anul 2021, prin demersuri insistente și neîntrerupte, MNLMK a obținut de la autoritățile centrale ale Republicii Moldova un sediu propriu pentru desfășurarea activaților muzeale și de conservare a patrimoniului. Din păcate, clădirile care au ajuns în folosința muzeului se află într-o stare deplorabilă și necesită urgent intervenții de consolidare și renovare, precum și de amenajare a spațiului conform standardelor muzeale actuale. Prin proiectul cultural „Romanul românesc din stânga Prutului”, Asociația Arbor și MNLMK își propun să sensibilizeze atât autoritățile și agenții economici din România în vederea sprijinirii reabilitării noului sediu al muzeului, cât și publicul larg, care este așteptat să viziteze Basarabia și să descopere bogatul tezaur cultural al acestui vechi ținut românesc.

Partenerii principali ai proiectului sunt Primăria Municipiului București prin ARCUB, gazda proiectului, Administrația Fondului Cultural Național, cofinanțatorul proiectului, Ambasada Republicii Moldova în România și Fautor Winary. Alți parteneri: Moldova Film, Compania Teleradio Moldova, Rivulet Studio, Euro Foto Art Studio (Chișinău). (*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național)

Mai multe despre Asociația pentru cultură și arte Arbor

Asociația pentru cultură și arte Arbor a fost fondată în 2017, la București. Misiunea Arbor este de a promova artiști independenți și proiecte din toate domeniile culturii, de a dezvolta mobilitatea culturală între România și Republica Moldova. Asociația Arbor se concentrează în principal pe  organizarea de expoziții de artă în spațiul expozițional pe care-l deține – Arbor.art.room (str. Transilaviei nr. 11, sector 1, București) –, dar și în parteneriat cu alte galerii private sau muzee. În perioada 2017-2021, Arbor a organizat și sprijinit organizarea a peste 30 de expoziții, iar din 2020 Arbor realizează și expoziții de artă în realitate virtuală (VR), pe prima platformă de expoziții în realitate virtuală lansată în România și Republica Moldova www.theopen-art.com, construită cu sprijinul Biroului de Cooperare al Elveției la Chișinău. Arbor derulează proiecte de educație artistică, editează albume de artă, face donații instituțiilor de învățământ artistic, sponsorizează artiști vizuali, muzicieni și companii de teatru.

Evenimentele proiectului cultural „Romanul românesc din stânga Prutului” se desfășoară în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare, iar programul de vizitare va permite un aflux constant de vizitatori.

* Reprezentarea zeului Ianus pe afișele proiectului este inspirată din coperta volumului de poezii „În alb și negru” de Aureliu Busuioc, grafică de Mihail Vacarciuc (1977). În mitologia romană, Ianus reprezenta zeul începuturilor, al timpului și a porților, pe lângă celelalte funcții divine și căruia romanii i-au dedicat luna ianuarie. Prin proiectul cultural „Romanul românesc din stânga Prutului” ne dorim să mai deschidem o ușă în vederea dezvoltării demersului de promovarea a valorilor culturale din stânga Prutului și a mobilității culturale între cele două maluri.  

Program vizitare expoziție:
20 august – 5 septembrie 2021
Marți – Duminică: 14:00 – 19:00
Vernisaj: 24 august 2021, 15:00

Program dezbateri literare:

24 august 2021, 17:00
Dezbatere literară pe marginea romanelor „Biserica Albă” de Ion Druță și „Venetica” de Ariadna Șalari.
Participanți: Bogdan Crețu, Marius Chivu, Maria Șleahtițchi și Constantin I. Ciobanu
Moderator: Mirela Nagâț

25 august 2021, 17:00
Dezbatere literară pe marginea romanelor „Povestea cu cocoșul roșu” de Vasile Vasilache, „Hronicul Găinarilor” de Aureliu Busuioc și „Zbor frânt” de Vladimir Beșleagă.
Participanți: Andreea Răsuceanu, Florina Pîrjol, Cosmin Ciotloș, Maria Șleahtițchi, Lucia Țurcanu
Moderator: Mirela Nagâț

Adresa:
ARCUB – Hanul Gabroveni, Sala Coloanelor/Sala Mare
Str. Lipscani nr. 84-90, sector 3, București
INTRARE LIBERĂ

Facebook: ARBOR4Culture și muzeuldeliteraturachisinau
Web: www.theopen-art.com și www.mnl.md
Contact presă: Victoria Nagy Vajda, tel. 0752076623