Federico García Lorca a fost poet, dramaturg, pianist și un mare admirator al muzicii populare spaniole. Despre toate aceste pasiuni, dar și despre avangardă, postmodernism, traduceri și erotismul din poezia spaniolă a vorbit profesorul universitar Sergiu Pavlicenco, luni, 12 octombrie 2026, la Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău.
Întâlnirea, organizată cu ocazia Zilei Naționale a Spaniei – Ziua Hispanității, a avut un titlu pe măsura subiectului: „Lorca din lămâi”.
Sergiu Pavlicenco, doctor habilitat și profesor la Universitatea de Stat din Moldova, a propus o incursiune în literatura spaniolă a secolului XX, cu opriri la avangardă, la experimentele literare care au urmat și, bineînțeles, la Federico García Lorca, unul dintre cei mai originali poeți ai epocii.
S-a citit în spaniolă și în română. Printre poemele alese s-a numărat „Soția necredincioasă” (La casada infiel), o poveste despre dorință, seducție și o aventură amoroasă, spusă cu franchețea și imaginația poetică specifice lui Lorca. Sergiu Pavlicenco a explicat particularitățile limbajului lui Lorca, imaginile surprinzătoare și relația dintre tradiția populară spaniolă și experimentele avangardiste.
Publicul a descoperit și o altă latură a personalității poetului, mai puțin cunoscută decât opera sa literară: pasiunea pentru muzică. Lorca a fost pianist și un bun cunoscător al folclorului muzical spaniol. Pentru a ilustra această dimensiune a creației sale, Sergiu Pavlicenco a interpretat piese muzicale asociate repertoriului cercetat și valorificat de Federico García Lorca.
Discuția a ajuns și la traducătorii lui Lorca, la dificultatea de a reda într-o altă limbă ritmul și expresivitatea versurilor sale, precum și la influența avangardei asupra literaturii spaniole de mai târziu.
Evenimentul a fost moderat de scriitoarea Maria Șleahtițchi, director general al Muzeului Național al Literaturii Române.
Prelegerea lui Sergiu Pavlicenco a arătat cât de greu poate fi despărțit Lorca poetul de Lorca muzicianul și cât de mult datorează opera sa tradițiilor populare ale Spaniei, pe care le-a cunoscut, le-a iubit și le-a transformat în literatură.

Mai multe articole
„1966. Trei romane, o generație a rezistenței” – masă rotundă la Muzeul Național al Literaturii Române
Elevii Liceului „Mihail Koțiubinski” au descoperit arta picturii tradiționale ucrainene Petrykivka la MNLR
Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, în vizită de lucru la Muzeul Național al Literaturii Române