Muzeul Național al Literaturii Române a vernisat expoziția „Un hectar de amintire – Vlad Ioviță, 90 de ani de la naștere”

Muzeul Național al Literaturii Române a vernisat marți, 23 decembrie 2025, expoziția „Un hectar de amintire – Vlad Ioviță, 90 de ani de la naștere”, dedicată prozatorului, scenaristului și regizorului Vlad Ioviță, una dintre personalitățile definitorii ale literaturii și cinematografiei din Republica Moldova.

Expoziția propune un amplu demers de recuperare documentară și memorială, reunind cărți, manuscrise, fotografii, documente de arhivă și lucrări de artă plastică ce reflectă parcursul biografic și creația artistică a lui Vlad Ioviță. Materialele prezentate ilustrează etapele esențiale ale activității sale literare și cinematografice, precum și contextul cultural în care opera sa s-a format și s-a afirmat.

La eveniment au participat scriitori, cineaști, cercetători, reprezentanți ai instituțiilor culturale și publicul larg, vernisajul oferind un cadru de reflecție asupra moștenirii culturale a lui Vlad Ioviță și a contribuției sale la dezvoltarea literaturii și filmului documentar din Republica Moldova.

Directoarea Muzeului Național al Literaturii Române, Maria Șleahtițchi, a subliniat caracterul polivalent al creației artistului și necesitatea valorificării sale mai ample în spațiul cultural contemporan, menționând că Vlad Ioviță rămâne o personalitate complexă și insuficient explorată, deși opera sa reprezintă o referință importantă pentru cultura națională.

Secretarul de stat al Ministerului Culturii, Corneliu Cirimpei, a subliniat aportul lui Vlad Ioviță la valorificarea culturii populare și a tradițiilor, prin integrarea elementelor de folclor, dans și teatru popular în creația sa cinematografică.

Scriitorul și cineastul Mihai Poiată a evidențiat rolul determinant al filmelor „Piatră, piatră” și „Fântâna” în consacrarea artistică a lui Vlad Ioviță, apreciind curajul acestuia de a se desprinde de convențiile epocii și de a propune o viziune autentică asupra realității. Cineastul Dumitru Olărescu a amintit despre contextul dificil în care au fost realizate aceste filme și despre impactul lor asupra evoluției filmului documentar național.

În cadrul evenimentului, patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române a fost îmbogățit cu două volume dedicate lui Vlad Ioviță și o fotografie rară din anii ’70, donate de actrița Zinaida Timofti. Cineasta Valentina Plugaru a evocat colaborarea sa cu Vlad Ioviță în realizarea filmului „Dimitrie Cantemir”, subliniind profesionalismul și rigoarea acestuia. Vicepreședintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Hadârcă, a vorbit despre influența pe care personalitatea și creația lui Vlad Ioviță au exercitat-o asupra generației sale, evidențiind perseverența și dăruirea totală pentru artă care l-au caracterizat.

Vlad Ioviță s-a născut la 25 decembrie 1935 în satul Cocieri, raionul Dubăsari. În 1954, a absolvit Școala de balet „A. Vaganov” de pe lângă Teatrul de Operă și Balet „Kirov” (fostul Teatru Imperial „Mariinsk”) din Sankt-Petersburg și în 1964 – cursurile superioare de scenaristică și regie de pe lângă Institutul Unional de Cinematografie din Moscova. A activat în trupa de balet a teatrului ”Muzical-Dramatic ”A.S. Pușkin” din Chișinău, azi Teatrul Național ”Mihai Eminescu” (1957-1958), ulterior – la Studioul ”Moldova-Film”. A exercitat și funcția de secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Cineaștilor din Moldova (1981-1983). A semnat libretul ”Meșterul Manole” (muzica de V. Poleakov și V Slivinski). A jucat roluri: mazurca (”Lacul lebedelor” de P. Ceaikovski), prietenul lui Collin (”Fata rău păzită” de P. Hertel), Șamanul, Voinicul (”Spada frântă de E. Lazarev) ș.a.

Este autorul filmelor documentare „Păienjenişul”, „Malanca”, „Măştile iernilor noastre”, „Dansuri de toamnă”, ”Piatră, piatră”, precum și al filmelor de lung metraj „Nuntă la palat”, „Dimitrie Cantemir”, „Calul, puşca şi nevasta”, „Făt-Frumos”. A semnat scenariul la filmul ”Se caută un paznic” (după povestea ”Ivan Turbincă” de Ion Creangă, în regia poetului și regizorului Gheorghe Vodă), precum și cărțile de proză: „Râsul şi plânsul vinului” (1965), „Dincolo de ploaie” (1970), ”Trei proze” (1971), „Dimitrie Vodă Cantemir”, nuvelă cinematografică (1973), „Un hectar de umbră pentru Sahara” (1984), ”Friguri” (1985) ş.a. În 1976, a fost distins cu Premiul de Stat și în 1982 i s-a conferit titlul onorific ”Maestru emerit al artei”. Vlad Ioviţă s-a stins din viață la 24 iunie 1983. Astăzi, liceul din satul său natal, Cocieri, Dubăsari, îi poartă numele.