ORAȘUL DE CITIRE

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Fundația Heritage 21, organizează a doua ediție a clubului de lectură „Orașul de citire”.

Vor fi prezenți scriitorii Leo Butnaru, cu lecturi de poezie și fragmente din „Jurnal de Chișinău” și Alexandru Bordian, cu lecturi din romanul „Casa Inglezi”.

Actorul Anatol Guzic va citi din cartea de memorii „Căsuța de la răscruce” a lui Ion Druță, iar actrița Doina Arvat  va prezenta fragmente inedite din manuscrisele Ariadnei Șalari.

Moderatori:  Maria Șleahtițchi și Alexandru Corduneanu

Miercuri, 20 septembrie 2023, ora 16.00

Sala galbenă a MNLR. Intrarea este liberă.

***

Ariadna ŞALARI (n. 27 septembrie 1923, Cetatea Albă, județul Cetatea Albă, România – d. 3 august 2016, București, România)a fost prozatoare și eseistă. A făcuta parte din grupul de avangardă a lui Sașa Pană. În anii de colaborare la revista Flacăra (1947-1949) a semnat împreună cu Sașa Pană un volum de teatru, Ariadna Șalari debutând cu pseudonimul Maia Radovan. La Chișinău se relansează cu texte pentru copii, Pionierii de la Măgura-Nouă (1953).

Alte cărți publicate (selectiv): Se-ntâlnesc pământurile (1956); Oameni și destine (1961); Ploaie cu covrigi (1965); Valul lui Traian (1968); De-a mijatca cu soarele (1971); Printre oameni (1973); Năzdrăvanii (1977); Șoapta viorilor (1977); Tăceri răscolite (1982); Labirintul (1990); Venetica (1998).

„Romanele Ariadnei Şalari sunt dur-realiste, încrâncenate, mustind de viață aspră, răvăşitoare sub semnul destinului necruțător (război, foamete, deportări, repatrieri, lagăre de concentrare). Pecetea livrescului se resimte nu doar în stilul baroc, ci şi în construcția savantă, în viziunea asupra lucrurilor, hrănită de lecturi dintre cele mai diverse.” (Mihai Cimpoi)

***

Ion DRUȚĂ (n. 03 septembrie 1928, Horodişte, judeţul Soroca, România) este  prozator, dramaturg, eseist. A debutat cu volumul de proză La noi în sat (1953).

Alte cărți publicate (selectiv): Poveste de dragoste (1954); Frunze de dor (1957); Dor de oameni (1959); Povara bunătăţii noastre (1963); Balade din câmpie (1968); Întoarcerea ţărânei în pământ (1969, 1970); Clopotniţa (1972); Ultima lună de toamnă (1966); Horodişte (1975); Biserica albă (1975-1981, 1986-1987); Toiagul păstoriei (1984); ?????

„Scriitorul impune, autoritar, formula narativă lirico-simbolică, afirmându-se pe linia tradiţiei lui Ion Creangă şi Mihail Sadoveanu. În primele nuvele şi în lucrarea de mari proporţii „Frunze de dor” (1957), dar şi mai tîrziu, cu deosebire în romanul „Clopotniţa” (1972), cea mai importantă scriere a sa, Ion Druţă cultivă aproape fără excepţie un principiu baladesc, naraţiunea fiind intens colorată de atitudinea emoţională, de ataşamentul simpatetic faţă de eroi. Autorul şi personajele pe care le creează constituie o unitate plasmatică, actul identificării absolute făcând dovada apartenenţei la un univers autarhic”.  (Mihai Cimpoi)

Leo BUTNARU (n. 5 ianuarie 1949 în comuna Negureni, Telenești, RSSM) este scriitor, traducător și jurnalist. A debutat cu placheta de versuri „Aripă în lumină” (1976).

A publicat zeci de cărți – volume de poezie, proză, eseuri, interviuri, traduceri, literatură pentru copii – între care (selectiv): (poezie) Sâmbătă spre duminică (1983); Formula de politețe (1985); Duminici lucrătoare (1988); Șoimul de aur(1991); Puntea de acces (1993); Vieți neparalele (1997); Gladiatorul de destine (1998); Identificare de adresă (1999); Lamentația Semiramidei (2000); Strictul necesar (2002); Cetatea nu e gata de război (2003); Sfinxul itinerant (2004); Din sens opus (2008); Ordine de zi, ordine de noapte (2009); Jefuindu-l pe Picasso (2011); În ambuteiaj & Partițiuni Nabokov (2012); Cu genunchii pe zaruri (2014); Instructajul santinelei de sine (2015); Protestatarul și orga (2016); Surfing în Galileea (2017); Excesul de poezie nu dăunează sănătății dumneavoastră (2019); Postimperiale sau poezia cicatricelor (2021); (proză) De ce tocmai mâine-poimâine? (1990), Îngerul și croitoreasa (1998), Ultima călătorie a lui Ulysses (2006), Copil la ruși (2008, 2013), Ruleta românească (2010); Îngerii și râsu-plânsu (2011); (eseuri) Umbra ca martor (1991), Lampa și oglinda (2001), Șlefuitorul de lentile (2005), A opta zi (2008), Românii, Enciclopedia sufletului rus & Gombrowicz (2008); Dincolo de suprafață (2013); Prima carte a leologismelor (2019); A doua carte a leologismelor; Vederea dinspre alții, vederea spre alții (2020); A treia carte a leologismelor (2021); Pasiențele purtătorului de oglinzi (Iași, Junimea, 2022); Surâs complice ideii /Yes-euri (2022) ș.a.

 „Leo Butnaru, poet, eseist şi traducător de elită. Studiile sale despre avangarda rusă şi ucraineană, traducerile din mari poeţi ruşi ca Velimir Hlebnikov, Marina Ţvetaeva sau Vladimir Maiakovski, ca şi din mulţi alţii din spaţiul slav, propriile lui cărţi de poezie, remarcabile prin valorificarea ingenioasă a posibilităţilor limbii române îl prezintă ca pe un spirit enciclopedic. Civilizat şi surâzător, Leo Butnaru este şi o prezenţă cuceritoare în societate. La discuțiile cu alţi scriitori, la întâlnirile cu publicul, la festivalurile de poezie din alte ţări se remarcă imediat prin capacitatea de a comunica în mai multe limbi şi prin eleganţa atitudinii”.  (Alex Ştefănescu)

Alexandru BORDIAN (18 iunie 1988, or. Ocnița, RSSM) este scriitor și jurnalist. A debutat cu romanul Casa Inglezi (2018).

Alte cărți publicate: Casa mai multor primăveri (2022).

„Un roman bun apărut este „Casa Inglezi” de Alexandru Bordian, care este primul roman românesc unde este oglindit pogromul din Chişinău din anul 1903. Marele merit al romanului e că ne arată că în timp ce atmosfera devenea tot mai încărcată la Chişinău, capii oraşului, în loc să se îngrijească să prevină acest pogrom, erau interesaţi mai degrabă să aţâţe focul. Mai marii zilei fiind sclavii propriilor lor instincte sexuale. E un roman scris într-o cheie grotescă. Un roman care anunţă apariţia unui nou scriitor talentat: prozatorul Alexandru Bordian”. (Dumitru Crudu)

Anatol GUZIC (n. 13 iulie 1987, RSSM) este actor la Teatrul Național Eugene Ionesco și prezentator la emisiunea Matinalii de la TVR Moldova.   S-a remarcat în rolurile din spectacolele: O istorie foarte simplă, Iubirea la Proşti, Peter Pan. Anatol Guzic a debutat cu volumul Thanatos (2019).

Doina ARVAT (n. 18 august 1993, satul Saharna Nouă, raionul Rezina, Republica Moldova) este actriță la Teatrul Național Eugene Ionesco. S-a remarcat prin rolurile: Fata cu video-chat, Procuroarea în spectacolul-document Corp de copil, Alex în spectacolul de păpuși Alex în oraș, Maria în spectacolul Iubirea nu doare, Ofelia în spectacolul Hamlet Proces, Wendla Bergmann în spectacolul Deşteptarea primăverii de Frank Wedekind ș.a.