Iulian Filip, 75 de ani de la naștere

Iulian Filip, poet, prozator, eseist, dramaturg, folclorist și grafician. S-a născut pe 27 ianuarie 1948, în satul Sofia, raionul Drochia. Este fiul lui Ion și al Anei Filip, agricultori. După absolvirea școlii medii din satul natal (1965), studiază fizica și matematică, apoi filologia la Institutul Pedagogic de Stat (în prezent, Universitatea de Stat) „Alecu Russo” din Bălți. Urmează studiile de doctorat la sectorul de folclor al Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din Republica Moldova, unde, ulterior, va activa în calitate de cercetător științific (1970-1985).

Debutează cu versuri în săptămânalul „Cultura” (1970) și, editorial, cu placheta de poezie „Neîmpăcatul meșter” (1974). Pe parcursul anilor, scriitorul a publicat mai multe cărți de poezie, inclusiv, pentru copii, de proză, dramaturgie și publicistică. Pasionat și de pictură, semnează prezentarea grafică la peste 30 de cărți. A antologat, în colaborare cu Mihai Stan, volumul Poezia ACASĂ: Poeţi contemporani din Basarabia (Târgovişte, 2007). A organizat mai multe expoziții personale, expunându-și picturile în biblioteci, complexe muzeale, teatre, universități din Republica Moldova și din România. Piesele sale au fost reprezentate pe scenele mai multor teatre din Chișinău.

Iulian Filip a deținut și funcții publice: șef al Departamentului Cultură al Primăriei Chișinău (1990-2006), șef al Departamentului Căile cărții la USM (din 2006). Pentru activitatea literară prodigioasă, a fost decorat cu titlul onorific de Maestru în Artă (1993), i-au fost acordate Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române (vol. „Cât îi Maramureșul” (în colab.), Chișinău, 1996), Premiul Salonului de Carte Pentru Copii (Chișinău, 1994, 1998), Premiul „Mihai Eminescu” pentru poezie, Târgul de Carte din Iași (2008) etc. Este decorat cu Medalia „Mihai Eminescu” (1998).

Opera (selectiv):

Poezie: „Neîmpăcatul meșter” (1974); „Cerul fântânilor” (1977); „Dialoguri primordiale” (1978); „Hulub de poștă” (1983); „Unde ești? (1987); „Cafea neagră” (1989); „Fir de nisip” (1991); „Dansul timizilor” (1994); „Mergătorul” (1996); „Aventura neolatină” (1997); „Morţile prealabile” (1998); „Semințele mărului oprit” (1998); „Știutorul să mă ierte” (2000); „Amărâtele hărți” (2000); „Căutarea păstorului” (2001); „Cules-Ales” (2004); „Elegia dramatică a golului” (2007); „Linii şi cuvinte comunicante”, text în limbile ital., engl., fr., span., niponă, sârbă (2007); „Încheierea cercului (2008); „Fii!/ Păjuriţă pajură, versuri, carte-duplex (2008); „Luna-i una” (2009); „101 poeme” (2011); „Amestec de timpuri” (2013); „Veac” (2015); „Aripi și rădăcini” (2016); „Iubirea dată-n căutare” (2019); „O lună plină și o lampă arsă” (2022).

Proză: „Cobaiul nu triumfă”, roman divertisment (1996); „Fir întins” (2008); „Nuca lui Newton” (2016); „Nicio șansă cu extratereștrii”(2018), „Corespondența incredibilă” (2021).

Cărți pentru copii (versuri, proză, piese, scenete, cântece):„Casa fiecăruia” (1980); „Cenușar-Voinicul și Cenușăreasa-Mireasa” (1981); „Facă-se voia ta, Sfârlează!” (1985); „Colacul-marele, frate bun cu soarele” (1988); „Copăcel, copăcel” (1990); „Au vrut melcii să se bată” (1995); „Din neamul lui Păcală” (1996); „Vrei să crești mare?” (1997); „Ruga iezilor celor trei” (1998); „Cuibul lui Dumnezeu” (în colab.) (2000); „Urmele mele frumoase” (2013); „Copăcel, copăcel” (2016); „Casa Greierului” (muz.: Mircea Guţu) (2002); „Moara cu plăcinte” (2007); „Rochița leneșă” (2009); „Acasă” (2015); „Școala de întrebări (2017), „Adresele deștepte” (2018).

Teatru: „Care-s sălbaticii?” (2010).

Eseuri, publicistică: „Foarfeca lui Urecheanu ori serafimopisanie…” (2003); „Când pe morți îi strâng pantofii, cum e mersul celor vii?” (2006); „Linii și cuvinte comunicante” (2008).

Antologii: „Un spin – Une épine”, versuri şi grafică, ediție bilingvă rom.- fr. (2003); „Noroc polyglot”, text în limbile rom., engl.,fr., ital., magh., niponă, rusă, sîrbă, span. (2008); „Luna-i una” (2009, 2011); „Somnul plin de pasageri” (2019); „Forme fixe și libertăți” (2020).

APRECIERI CRITICE

„Dacă e să privim întreaga creație lirică, epică, dramatică și publicistică a lui Iulian Filip, la care se adaugă exersările sale reușite în grafică și muzică, am putea s-o configurăm ca un întreg, reprezentat de el însuși prin aripi și rădăcini – o asociere a zborului ca mișcare a ființei spre departe, spre transcendent și a sentimentului că ea e legată totodată de contingent, de „sfântul pământ”. Se conturează un adevărat pom al vieții , spre ramurile căruia își duc sevele candorile copilăriei (poetul este un homo ludens deschis jocului, „frumuseții și sfințeniei”), dar și durerile inimii și senzația existențială a golului.” (Mihai CIMPOI, în: Iulian Filip, „Somnul plin de pasageri” (coperta a patra), Chișinău, 2018)

„Norocul polyglot este (…) o traducere poliglotă a „bineții”, a salutului cu care Iulian Filip își întâmpină  partenerii de dialog, alterii părtași ai unui joc lingvistic și pictural inteligent, onest, nu mai puțin teribil. Textele sunt stimulate de reflecții mai mult sau mai puțin ludice, de interferențe, de similitudini flagrante de concepție între autor și poeți, prozatori, dirijori, pictori, actori, arhitecți, oameni de afaceri din cele mai diverse spații culturale.” (Emanuela ILIE, Artele și dialogismul sau provocările plurale ale lui Iulian Filip, în: „Linii şi cuvinte comunicante 2”, Chișinău, 2016, p. 225)

Text semnat de Margareta CURTESCU, cercetător științific superior la Muzeul Național al Literaturii Române